Cross-border insolvency proceedings – new rules

/in , /by

Starting 26.06.2017 the new rules facilitating cross-border insolvency proceedings entered into force. These new rules are provided by Regulation (EU) 2015/848 of the European Parliament and of the Council.

The new rules will ensure an effective and efficient cross-border debt recovery. They focus on resolving the conflicts of jurisdiction and laws in cross-border insolvency proceedings so that will make it easier for businesses to get restructured and for creditors to get their money back.

The key features of the new rules regarding the cross-border insolvency

The main issues solved by this Regulation are:

  • group insolvency proceedings;
  • avoidance of the secondary proceedings;
  • avoidance of the bankruptcy tourism;
  • an EU-wide interconnection of electronic national insolvency registers.

This update of the regulation of the cross-border insolvency proceedings was necessary because certain modern and efficient types of national restructuring proceedings were not covered by the old set of rules.

 

If you want to be constantly informed about the relevant legislative updates and projects, please contact us here.

Competența agentului constatator al poliției locale – RIL admis

/in , /by

În ședința din data de 19 iunie 2017, Î.C.C.J. s-a pronunțat asupra Recursului în Interesul Legii formulat de Avocatul poporului. Obiectul sesizării se referă la competența funcțională a agenților constatatori din cadrul poliției locale sau poliției rutiere. (Decizia nr.11 în dosarul nr.3/2017)

Conform comunicatului Î.C.C.J.  „doar agentul constatator din cadrul poliției rutiere are competența de a solicita proprietarului sau deținătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum și de a aplica sancțiunile contravenționale prevăzute de lege, în cazul necomunicării relațiilor solicitate.”

Cauza sesizării privind competența agentului

Problema de drept se referă la interpretarea și aplicarea art. 39 raportat la art. 102 alin. (1) pct. 14 sau art. 105 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu incidența art. 7 lit. h) din Legea nr. 155/2010 a poliției locale.

În opinia Avocatului poporului în absența unei derogări exprese, polițistul rutier este singurul care poate constata contravențiile reglementate de O.U.G. nr. 195/2002.

Ce prevăd în concret textele de lege incidente

Art. 39. – Proprietarul sau deținătorul mandatat al unui vehicul este obligat să comunice poliției rutiere, la cererea acesteia și în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice.

Art. 105. – Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a V-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de către persoane juridice: 10. necomunicarea, în termen, la cererea poliției rutiere, a identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice;

Art. 102. – (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: 14. necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea poliției rutiere, a identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul spre a fi condus;

Art. 7. – În domeniul circulației pe drumurile publice, poliția locală are următoarele atribuții: h) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor şi accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar;

Aplicare

Decizia este obligatorie pentru instanțe de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Insolvența persoanei fizice – un nou început?

/in /by

La 1 august 2017 intră în vigoare Legea insolvenței persoanei fizice nr. 151/2015.  Asta deși ea este adoptată și publicată în Monitorul Oficial din anul 2015, dar abia anul acesta s-au adoptat Normele de aplicare.

Legea intenționează să ajute persoanele fizice aflate în dificultate financiară să își redreseze situația și să se descarce de datorii. În ce măsură va putea fi aplicată cu succes, rămâne de văzut, având în vedere că procedura este complicată și implică mai mulți actori.

Cine poate beneficia de lege?

În primul rând, legea insolvenței persoanei fizice se aplică numai debitorilor de bună-credință. Legea nu definește această noțiune, însă enumeră condițiile pe care o persoană fizică trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de lege:

  • obligaţiile sale nu rezultă din exploatarea de către aceasta a unei întreprinderi,
  • are domiciliul de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii în România,
  • este în stare de insolvenţă, adică nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei,
  • nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni capabil să îşi execute obligaţiile într-o perioadă de maximum 12 luni,
  • cuantumul total al obligaţiilor sale scadente este cel puţin egal cu 15 salarii minime pe economie, adică 21.750 lei.

Cine NU poate beneficia de lege?

Există anumite situații când o persoană fizică nu poate să își ceară insolvența, respectiv:

  • dacă a fost concediată în ultimii 2 ani din motive ce îi sunt imputabile,
  • dacă, deşi aptă de muncă şi fără un loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus diligenţa rezonabilă necesară pentru a-şi găsi un loc de muncă sau care a refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus ori o altă activitate aducătoare de venit,
  • dacă a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că este în stare de insolvenţă,
  • dacă a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenţă, cu intenţie sau din culpă gravă,
  • dacă a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală, a unei infracţiuni de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii,
  • dacă a mai beneficiat de această procedură cu succes în ultimii 5 ani sau încă beneficiază de ea,
  • dacă a fost închisă față de ea, din motive ce îi sunt imputabile, o astfel de procedură în ultimii 5 ani.

Prin urmare, putem deduce că este un debitor de bună-credință cel care:

  • nu a fost concediat în ultimii 2 ani din motive imputabile,
  • nu a demisionat în ultimele 6 luni,
  • a făcut tot posibilul să își găsească un loc de muncă și nu a refuzat unul în mod nejustificat,
  • nu a efectuat cheltuieli voluptuare în timp ce era deja dator,
  • nu a contractat o datorie de cel puțin 25% din valoarea obligațiilor sale,
  • nu și-a asumat în ultimii 3 ani obligații excesive raportat la starea sa patrimonială,
  • nu a efectuat în ultimii 3 ani plăți preferențiale,
  • nu a transferat bunuri către altă persoană, creându-și astfel insolvența.

Cum funcționează insolvența persoanei fizice?

Procedura debutează cu cererea debitorului depusă la ceea ce se numește comisia de insolvență. În funcție de situația sa personală, el poate opta între insolvența pe bază de plan de rambursare a datoriilor, insolvența prin lichidare de active sau insolvența simplificată.

Cererea împreună cu actele anexate se analizează de comisia de insolvență, care emite o decizie. Decizia poate fi atacată la instanța de judecată de debitor și creditori.

Debitorul trebuie să își notifice creditorii despre intenția sa de a urma procedura insolvenței, iar după admiterea cererii sale, ei se vor înscrie în tabelul de creanțe.

În 30 zile, debitorul și administratorul vor elabora un plan de rambursare, care va fi supus votului creditorilor. Planul poate fi aprobat de creditori, confirmat de instanța de judecată sau respins. Dacă este aprobat sau confirmat, după executarea planului procedura se închide, iar debitorul formulează o cerere de ștergere a datoriilor reziduale. Instanţa dispune eliberarea debitorului de datoriile reziduale dacă planul a fost realizat.

Dacă planul a fost respins, procedura se închide.

În cazul insolvenței prin lichidare de active, după întocmirea tabelului de creanțe se procedează la inventarierea bunurilor debitorului și la valorificarea lor. Din sumele obținute se achită creanțele creditorilor. După închiderea procedurii, debitorul va mai efectua plăți către creditori pentru stingerea creanțelor maximum 5 ani. După această perioadă instanța poate dispune eliberarea de datorii.

Chestiuni speciale privind insolvența persoanei fizice

Debitorul are o serie de obligații și intericții pe perioada procedurii și după, cum sunt:

  • să informeze lichidatorul cu privire la obţinerea oricăror venituri suplimentare,
  • să comunice lichidatorului, trimestrial, o situaţie cu privire la viramentele efectuate,
  • să desfăşoare, în condiţiile legii, potrivit abilităţilor şi pregătirii sale profesionale, o activitate producătoare de venituri sau să caute un loc de muncă mai bine remunerat, iar în situaţia pierderii locului de muncă să depună toată diligenţa pentru obţinerea unui nou loc de muncă,
  • să participe la cursuri/programe de educaţie financiară organizate de comisia de insolvenţă,
  • nu poate contracta noi împrumuturi, cu anumite excepții,
  • nu poate face donaţii,
  • nu poate refuza donaţii şi nu poate renunţa la moşteniri,
  • nu îşi mai poate exercita dreptul de dispoziţie asupra bunurilor urmăribile şi veniturilor urmăribile din averea sa.

Interesant este că administratorul procedurii poate analiza și propune măsuri privind locuinţa familiei pe durata procedurii. Astfel, se vor avea în vedere costurile locuinței (chiria, rata, impozit, întreținere etc.), nevoile de locuit ale debitorului şi ale familiei sale şi veniturile debitorului. Imobilul locuinţă a familiei poate să fie valorificat pentru acoperirea pasivului.

Legea vorbește și despre venituri neurmăribile, adică acelea necesare acoperirii cheltuielilor pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil. Din această categorie fac parte: sumele necesare asigurării nevoilor locative, hrană, transport, sănătate şi a altor nevoi curente ale debitorului şi persoanelor cărora le prestează întreţinere în mod curent, sumele necesare debitorului şi persoanelor cărora le prestează întreţinere în mod curent pentru susţinerea cursurilor de învăţământ obligatoriu, precum şi sumele necesare începerii sau continuării studiilor postliceale, universitare sau postuniversitare, ori sumele necesare plăţii primelor de asigurare obligatorie. Criteriile pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil vor fi stabilite anual de comisia de insolvenţă. 

De asemenea, există și categoria bunurilor neurmăribile, care nu pot fi supuse valorificării în procedura de insolvență. De exemplu: bunurile de uz personal sau casnic, inclusiv mobilierul, dar fără ca valoarea fiecăruia să depăşească 5.000 de lei; un vehicul, dacă acesta este în mod indispensabil necesar debitorului şi familiei sale inclusiv pentru deplasarea de la/către locul de muncă şi care valorează cel mult 5.000 de euro, iar costul dobândirii sale nu face obiectul unei creanţe împotriva averii debitorului; alimentele necesare debitorului şi persoanelor aflate în întreţinerea sa pe durata desfăşurării procedurii.

Legea vorbește și despre datorii care nu pot fi supuse unor măsuri de eşalonare, reducere ori ştergere. Sunt incluse în această categorie obligaţiile legale sau convenţionale de întreţinere, ultimele neputând depăşi un prag de 5 salarii medii pe an, obligaţiile rezultate din atragerea răspunderii penale şi contravenţionale.

În plus, calitatea de debitor în procedura insolvenţei se poate transmite. Moștentorii pot continua executarea planului de rambursare, dacă toţi creditorii sunt de acord.

Concluzii

Legea este binevenită, în condițiile în care va reuși să ajute persoanele de bună-credință aflate în dificultate financiară.

Totuși, procedura este complicată și implică o intervenție a unor necunoscuți în viața personală a debitorului. De aceea, rămâne de văzut câte persoane vor dori să beneficieze de această lege.

De asemenea, sunt o serie de elemente sensibile pe care legea le prevede, cum ar fi: stabilirea nivelului de trai rezonabil de către comisia de insolvență, probabilitate rezonabilă a debitorului de a redeveni capabil să îți execute obligațiile, nevoi locative și curente ale debitorului, obligaţii excesive, capacitatea situaţiei financiare a debitorului de a fi iremediabil compromisă.

Așteptăm cu interes practică în acest domeniu, pe care o vom împărtăși pe blogul Start Lawyers.

Pentru mai multe detalii, contactați-ne aici.

 

Obligațiile angajatorului în caz de temperaturi extreme

/in /by

Inspecția Muncii verifică dacă angajatorii respectă obligațiile legale

Conform unui comunicat de presă emis de Inspecția Muncii în data de 13.06.2017, în urma acțiunilor de control desfășurate în perioada 29.05 – 31.05.2017, au fost aplicate amenzi angajatorilor în cuantum de 166.703 euro.

Sancțiunile au vizat contravenții privind munca la negru și sănătatea și securitatea în muncă. Au fost făcute și propuneri de cercetare penală.

Sunt anunțate controale pentru verificarea obligațiilor angajatorilor în caz de temperaturi extreme

În cuprinsul comunicatului de presă se mai arată că estimările făcute de meteorologi pentru lunile iunie, iulie și august, indică o posibilă depășire a pragului critic de 80 de unități a indicelui de temperatură-umezeală (ITU).

În consecință, pentru a nu risca o eventuală sancționare de către Inspecția muncii, este bine să cunoașteți care sunt obligațiile angajatorilor pentru protecția persoanelor încadrate în muncă în perioadele cu temperaturi extreme.

Ce prevede legea?

Conform legii, în perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale:

  • reducerea intensității și ritmului activităților fizice;
  • asigurarea ventilației la locurile de muncă;
  • alternarea efortului dinamic cu cel static;
  • alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenți de aer;
  • asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb, a echipamentului individual de protecție și asigurarea de dușuri.

Dacă angajatorii nu pot asigura condițiile prevăzute mai sus, iar temperaturile extreme se mențin pe o perioadă de cel puțin două zile consecutiv, aceștia vor lua, de comun acord cu reprezentanții sindicatelor sau cu reprezentanții aleși ai salariaților, după caz, următoarele măsuri:

  • reducerea duratei zilei de lucru;
  • eșalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11,00 și după ora 17,00;
  • întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuității activității în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale.

Sunt considerate temperaturi ridicate extreme, temperaturile de peste 37 grade Celsius sau când indicele temperatură-umiditate depășește pragul valoric de 80.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să folosiți pagina noastră de contact.

 

Model de cerere pentru judecarea cauzei în lipsă

/in /by

Un model pentru astfel de cereri este util justițiabililor care nu au apărător în cauză și nici timp pentru a ajunge la fiecare termen de judecată.

model

 

Importanța depunerii unei cereri de judecare în lipsă o puteți deduce din cele ce urmează:

  • dacă o astfel de cerere nu este formulată de vreuna dintre părți și niciuna nu se prezintă la strigarea cauzei, instanța va suspenda judecata;
  • dacă se va suspenda cauza pentru motivul de mai sus, pentru repunerea cauzei pe rol se va percepe 50% din taxa de timbru plătită inițial;
  • cererea produce efecte numai la instanța în fața căreia a fost formulată.

Pentru a veni în sprijinul justițiabililor, am redactat un model care poate fi descărcat de aici.

Dacă aveți nevoie de lămuriri, vă rugăm să folosiți pagina noastră de contact.

Dezvoltatorii imobiliari persoane fizice atenționați de A.N.A.F.

/in /by

Întrevedere A.N.A.F. și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România

Dezvoltatorii imobiliari s-au aflat pe ordinea de zi a întrevederii dintre A.N.A.F. și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

Conform comunicatului de presă din data de 13.06.2017, conducerea ANAF a avut o întrevedere cu reprezentanții Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Cu această ocazie A.N.A.F. a adus la cunoștință faptul că dezvoltatorii imobiliari persoane fizice trebuie să declare până la data de 30 iulie a acestui an veniturile obținute din vânzarea proprietăților imobiliare din patrimoniul afacerilor.

Care sunt dezvoltatorii imobiliari  vizați?

Sunt vizați contribuabilii persoane fizice care au declarat eronat impozit pe venit din vânzarea proprietăților imobiliare. Astfel, ei au declarat că obiectul vânzărilor erau imobilele din patrimoniul personal și au achitat impozitul corespunzător.

De fapt, consideră A.N.A.F., aceștia erau obligați la plata impozitului pe venitul din proprietăți imobiliare din patrimoniul afacerii.

În ce constă atenționarea

Dezvoltatorii imobiliari vizați, sunt invitați de către A.N.A.F. să-și clarifice situația fiscală până la data de 30.07.2017.

După această dată, acești contribuabili persoane fizice vor fi supuși inspecției fiscale, în baza analizei de risc efectuate.

Comunicatul de presă poate fi accesat aici.

Prevention Law or how are the authorities trying to be nice

/in , /by

The Romanian Government has finally drafted the Prevention Law, which aims to bring education and training to the entrepreneurs. Also, the law will prevent the mistakes that entities do in their activity and to support the business environment.

The draft law has been submitted to the Senate and must be approved by the Parliament. We also wrote about this subject here and here.

So, let’s see what are they up to…

How it works

When the competent authorities make controls to a legal entity, they may observe deeds that according to the law are contraventions. Therefore, they may apply a legal sanction.

Still, the new law states that first the authority will only give a warning along with a redressing plan, which will contain redressing requirements. The requirements must be fulfilled by the entity within a deadline set by the authority, but not more than 90 days.

Furthermore, after the deadline expires, the authority will come for a second control to check the compliance with the plan. If the entity didn’t fulfill the obligations, it will be sanctioned according to the law.

Within a 3 years period, the entity can not benefit again from the legal provisions of the prevention law.

When does the prevention law apply

The provisions of the Prevention Law will apply to situations covered by the legislation in areas such as: fiscal, accounting, labor, electronic commerce, construction works, public administration, copyright, tourism, health, insolvency, consumer’s protection.

As examples, the law applies for the following deeds:

  • failure to publish on the personal internet page the fact that the entity is under the insolvency procedure;
  • failure to bring the land to the initial condition after the completion of the works, and to carry out the cleaning, arranging or rehabilitation, as the case may be, of the site and / or the adjacent lands temporarily occupied during the execution, upon completion of the basic works;
  • failure to notify the date of commencement of authorized construction works;
  • failure to give the book of construction by the investor to the owner, the documentation regarding the design and the documentation regarding the execution, at the reception of the works;
  • failure to complete and to keep the technical book of the construction according to the legal provisions;
  • failure to submit tax returns or late submission of tax returns;
  • failure to correct the defects in products or services or to replace products that do not meet the conditions within the legal term;
  • failure to fully and accurately inform the consumers of the essential characteristics of the products and services offered by economic operators;
  • failure to file at the Trade Register Office the decisions of the general meeting within 15 days, for stock companies;
  • failure to mention in the invoices, tenders, orders, tariffs, prospectus and other commercial documents issued by a company the name, legal form, registered office, trade registry number and unique registration code.

Obligations for authorities

The authorities involved must prepare and offer guides and informing materials and to publish on their sites information regarding:

  • the legislation on contraventions,
  • legal rights and obligations of the authorities in their area and of the entities subject to controls,
  • deeds for which the authorities can apply sanctions and their legal sanctions.

Also, the authorities must guide and offer help to entities for a correct implementation of the legal provisions. In this respect, they must prepare procedures for their employees. Also, they will make public the most frequent situations and their solutions and be helpful for the entities they control.

Moreover, an online portal must be implemented by the central authority. This portal will provide online services and legal resources for a correct information of the public.

Conclusions

Bottom line, the authorities are trying to be nicer with the business environment and with the entrepreneurs.

“The Prevention Law will grow awareness on the legal obligations and will contribute to a better information and communication with the authorities”, they say.

We will be watching the enforcement and will apprise any non-compliance or breach of the law by the authorities.

RCA – o nouă lege

/in , /by

RCA are o nouă reglementare

În Monitorul Oficial nr. 431 de astăzi a fost publicată Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie.

Prin adoptarea acestei legi sunt transpuse prevederile Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi, precum şi prevederile art. 21 alin. (2) și art. 181 alin. (3) din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate şi desfășurarea activității de asigurare şi de reasigurare (Directiva Solvabilitate II).

Ce prevede noua lege?

Actul normativ reglementează:

  • asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule şi de tramvaie, denumită în continuare asigurare RCA;
  • domeniul de aplicare a asigurării RCA, respectiv persoanele care au obligația să încheie contracte RCA şi excepțiile de la această obligație, limitele teritoriale de aplicare, limitele de răspundere, obligațiile asiguratului, obligațiile asigurătorului RCA, riscurile acoperite și excluderile, elementele privind stabilirea și plata despăgubirilor, verificarea asigurării RCA, facilitățile și penalizările aplicabile asiguraților și asigurătorilor;
  • organizarea și funcționarea Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, denumit în continuare BAAR.

În cuprinsul legii puteți găsi detalii privind:

  • obligativitatea încheierii contractului RCA;
  • excepții de la obligația încheierii acestuia;
  • încheierea, executarea și încetarea contractului RCA;
  • cazul asigurării RCA multiple;
  • riscurile acoperite și cazuri de neacordare a despăgubirilor;
  • cazul culpei comune;
  • cuantumul despăgubirilor;
  • drepturile și obligațiile asiguratului ș a asigurătorului RCA;
  • constatarea amiabilă de accident;
  • cererea de despăgubire și soluționarea acesteia;
  • plata despăgubirii;
  • cazul vehiculelor înmatriculate în străinătate;
  • asigurarea de frontieră;
  • Biroul Asigurărilor de Autovehicule din România (BAAR) – organizare, funcționare și atribuții;
  • sancțiuni.

Cum se aplică noua lege?

Noua lege prevede și o serie de dispoziții tranzitorii. Astfel, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a acestei legi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. Legea prevede expres că ea se aplică tuturor contractelor/polițelor de asigurare RCA emise după data intrării în vigoare a acesteia și în legătură cu toate prejudiciile ce se despăgubesc în baza acestora.

Noua lege RCA intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

La data intrării în vigoare a legii se abrogă:

  • Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificările și completările ulterioare;
  • Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 19 septembrie 2016;
  • art. 51 şi art. 39 alin. (2) lit. j) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare.

Noi obligații în sarcina A.S.F.

Astfel cum prevede art. 43 din lege, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, A.S.F. emite reglementări în aplicarea legii privind:

  • elemente ale contractului RCA, inclusiv reînnoirea acestuia şi riscurile acoperite;
  • condiții şi criterii de autorizare a asigurătorului pentru practicarea asigurării RCA;c) formatul poliţei de asigurare RCA;
  • modalitatea de constatare, evaluare a daunelor şi stabilire a despăgubirilor;
  • condiții de plată a despăgubirilor;
  • facilități și penalități aplicabile asiguraților;
  • lista documentelor necesare soluționării cererii de despăgubire;
  • criterii de aplicare a sistemului bonus/malus;
  • nivelul contribuțiilor și termenele de plată către BAAR, precum şi ale taxei de administrare a bazei de date;
  • modalitatea de avizare și înregistrare a personalului care efectuează constatarea daunelor;
  • asigurările RCA aplicabile asiguraților cu risc ridicat;
  • modalitatea de decontare directă;
  • criteriile de risc, indicii de încărcare, coeficienții de majorare și/sau corecție ori alte instrumente utilizate în calculul tarifului de primă;
  • alte elemente referitoare la asigurarea RCA.

Dacă doriți să fiți mereu la zi cu noutățile și propunerile legislative relevante pentru dumneavoastră, ne puteți contacta aici.

Falimentul personal – noutăți

/in /by

Falimentul personal – Normele metodologice au fost în sfârșit adoptate

Conform comunicatului de presă al Guvernului, falimentul personal are norme metodologice. În ședința din data de 09.06.2017, a fost adoptată o hotărâre privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, cunoscută și ca legea falimentului personal.

Hotărârea privind Normele de aplicare trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial

Pentru a putea fi puse în aplicare, Normele trebuie aprobate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial al României.

Legea nr. 151/2015 va intra în vigoare la data de 01.08.2017, așa cum s-a stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016.

O nouă abordare a timpului de lucru: 4 zile lucrătoare și 3 zile de repaus

/in /by

Un proiect de lege propune o nouă abordare a repartizării timpului de lucru: patru zile lucrătoare și trei de repaus. Proiectul este înregistrat la Senat pentru dezbatere.

Astfel, proiectul propune modificarea articolelor 112 și 113 din Codul Muncii. Concret, norma timpului de muncă va putea fi și de 10 ore pe zi, cu respectarea maximului de 40 ore pe săptămână.

Cum își motivează senatorii inițiativa

Expunerea de motive a proiectului precizează că acesta are în vedere un precedent apărut la nivel internațional. Acesta privește creșterea productivității muncii anagajaților în companiile multinaționale și în unele instituții publice.

Un studiu citat de CNN Money spune că tot mai multe companii americane le oferă angajaților posibilitatea să lucreze patru zile pe săptămână, câte 10-11 ore pe zi. Specialiștii în resurse umane apreciază că soluția poate crește productivitatea angajaților. Aceasta presupune, însă, o perioadă prealabilă de acomodare la noul program, care este în medie de 3 luni.

Care ar fi beneficiile acestui mod de lucru

Potrivit expunerii de motive, nu în toate domeniile de lucru este avantajoasă această variantă. Ea se poate aplica cu succes în industria auto. Însă în domeniile unde angajații trebuie să fie creativi, această variantă ar fi mai greu de implementat.

Inițiatorii susțin că prin faptul că va exista un weekend prelungit va crește productivitatea angajaților, dar și economia de consum.

De asemenea, acolo unde angajatorii doresc păstrarea celor 5 zile de lucru, va fi nevoie de noi angajări.

Concret: ce prevede proiectul de lege?

Proiectul prevede modificarea Codului Muncii, în sensul în care norma de lucru se va stabili cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene, în funcție de raportul contractual dintre angajat și angajator. Ea poate fi și de 10 ore pe zi, cu respectarea a 40 de ore pe săptămână.

De asemenea, repartizarea timpului de muncă se stabilește de comun acord între angajator și angajat și poate fi de 10 ore pe zi timp de 4 zile, cu 3 zile de repaus. Totul, cu respectarea prevederilor Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene.

In plus…

Un alt proiect de lege prevede modificarea duratei minime a concediului de odihnă anual de la 21 la 25 de zile lucrătoare. Din acestea, o zi este pentru sărbătorirea zilei de naștere a angajatului.

 

Dacă doriți să fiți mereu la zi cu noutățile și propunerile legislative relevante pentru dumneavoastră, ne puteti contacta aici.