Sancțiuni noi în domeniul detașării salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale

/in , , /by

Sancțiuni și prevederi noi ca urmare a transpunerii Directivei 2018/957/UE

Prin Legea nr. 172/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 736 din 13 august 2020, este transpusă Directiva 2018/957/UE de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

Pe lângă mai multe modificări referitoare la definirea și redefinirea unor noțiuni, la introducerea de noi obligații pentru întreprinderile utilizatoare și la perioada de detașare transnațională, noul act normativ mai prevede și noi contravenții care se sancționează cu amenzi între 6.000 lei și 20.000 lei, după cum vom arăta în cele ce urmează:

amenda de la 6.000 lei la 10.000 lei se aplică întreprinderii utilizatoare care nu respectă obligația de informare prevăzută la art. 5^1 alin. (2) – nu informează agentul de muncă temporară asupra luării măsurii detașării;

Acest articol este nou introdus și privește obligația întreprinderii utilizatoare de a informa asupra măsurii pe agentul de muncă temporară care a pus la dispoziție salariatul, cu cel puțin 30 de zile înainte ca acesta înceapă activitatea pe teritoriul unui alt stat membru, altul decât România.

amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei se aplică întreprinderii utilizatoare care nu respectă obligația de informare prevăzute la art. 6^2 alin. (2). – nu informează, în scris, agentul de muncă temporară cu privire la remunerație, condițiile de muncă, încadrare în muncă pe care le aplică la nivelul întreprinderii;

La art. 6^2 se prevede o excepție de la prevederile art. 6 din lege, pentru situația salariatului pus la dispoziție de către un agent de muncă temporară, la o întreprindere utilizatoare stabilită sau care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. În acest caz salariații beneficiază de condițiile de muncă prevăzute la art. 1 (probabil art. 11 pentru că art. 1 se referă la aplicabilitatea actului normativ, nu la condițiile de muncă) alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2011 privind condițiile de funcționare, precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporară, iar întreprinderea utilizatoare stabilită sau cea care își desfășoară activitatea pe teritoriul României informează, în scris, agentul de muncă temporară cu privire la remunerație, condițiile de muncă, încadrare în muncă pe care le aplică la nivelul întreprinderii.

Deși nu este prevăzut un termen pentru transmiterea notificării, considerăm că se poate aplica termenul de cel puțin 30 de zile înainte ca acesta înceapă activitatea.

amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei se aplică încălcarea obligației de informare prevăzute la art. 11^3 alin. (1) – nu informează anterior detașării, în scris, salariatul detașat cu privire la elementele expres prevăzute la art. 11^3 alin. (1)  .

Conform acestui alineat nou introdus, întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. b) au obligația de a informa, în scris, salariatul detașat de pe teritoriul României, anterior detașării, cu privire la:

  • elementele constitutive ale remunerației la care are dreptul lucrătorul, în conformitate cu legislația aplicabilă în statul membru gazdă, și nivelul acestora;
  • cuantumul total al remunerației acordate salariatului pe perioada detașării, cu evidențierea distinctă a indemnizației specifice detașării, atunci când aceasta este acordată;
  • cheltuielile efectiv generate de detașare, precum transportul, cazarea și masa, precum și modalitatea de acordare sau de rambursare a acestora, respectiv modalitatea de asigurare a transportului, cazării sau mesei, după caz;
  • linkul către site-ul oficial național unic creat de statul membru gazdă în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012.

Informarea trebuie să mai cuprindă și informațiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care durata detașării este mai mică sau egală cu 7 zile consecutive, nu se aplică dispozițiile privind informarea asupra:

  • elementelor constitutive ale remunerației la care are dreptul lucrătorul;
  • linkului către site-ul oficial național unic creat de statul membru gazdă.

Normele pentru redeschiderea teraselor – Ordinul nr. 966/1.809/105/2020

/in , , /by

Normele pentru redeschiderea teraselor au publicate în Monitorul Oficial nr. 461 de astăzi, 30/05/2020.

Textul normelor vizează operatorii economici care desfășoară activități de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice la terasele/spațiile deschise din exteriorul unităților de alimentație publică. Pentru aceștia sunt prevăzute noi obligații care privesc organizarea activității și măsuri de protecție a clienților.

Pe scurt, operatorii economici din sectorul alimentației publice trebuie:

  • să efectueze un triaj observațional al clienților;
  • să se asigure că în unitate există dispozitive cu produse biocide avizate, necesare dezinfectării mâinilor clienților, precum și informarea acestora cu privire la modul de utilizare;
  • să stabilească circuite cu sens unic ce trebuie parcurse de clienți în interiorul spațiului special amenajat din exteriorul clădirii unității de alimentație publică (terasă), astfel încât să se minimizeze contactele între clienți (exemplu: înspre și dinspre toaletă);
  • să interzică transferul meniurilor, solnițelor, olivierelor și al altor obiecte de pe o masă pe alta;
  • să nu permită consumul de produse în picioare, pentru a minimiza circulația clienților în interiorul terasei;
  • să instaleze panouri de protecție din plexiglas în unitățile cu plata la casa de marcat ;
  • să încurajeze plata cu cardul, fie la casă, fie către personalul de servire;
  • să stabilească numărul maxim de locuri care pot fi ocupate în cadrul spațiului special amenajat din exteriorul clădirii unității de alimentație publică (terase);
  • să se asigure că la servirea mesei personalul va purta mască și mănuși; mănușile utilizate la servire nu vor fi utilizate la pregătirea mesei;
  • să informeze clienții asupra regulilor de igienă, dezinfectare și distanțare fizică, precum și a necesității limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul;
  • să asigure curățarea și dezinfecția cu substanțe biocide avizate a tuturor spațiilor/suprafețelor unde au acces clienții, precum și a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;

Reguli privind distanțarea fizică

În ceea ce privește distanțarea fizică, Normele stabilesc un număr de maximum 4 clienți care pot ocupa o masă, cu condiția respectării unei distanțe de 1,5 m între persoane. Prin excepție, membrii aceleiași familii, care au același domiciliu pot fi așezați la o distanță mai mică. Operatorul trebuie să asigure respectarea unei distanțe de minimum 2 m între ocupanții scaunelor meselor alăturate.

În ceea ce privește sancțiunile, spre deosebire de Ordinul nr. 3.577/831/2020 despre care am scris aici și care nu conține mențiuni exprese privind sancțiunile, acestea sunt menționate în articolul 6 din Norme. Pentru a păstra acest articol în limite rezonabile, am pregătit pentru cei interesați un scurt material cu faptele care sunt considerate contravenții și sancțiunile aplicate conform art. 6 din Norme. Informarea poate fi descărcată de aici.

Evaluarea riscurilor. Măsurile standard de cunoaștere a clientelei conform Legii nr. 129/2019 (II)

/in , /by

Așa cum am precizat în articolul inițial, vă prezentăm în continuare scurte informații privind evaluarea riscurilor.

Necesitatea procedurilor bazate pe evaluarea riscurilor

Legea prevede că entitățile raportoare trebuie să aibă sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă public. Evaluarea riscurilor este importantă și pentru a decide dacă măsurile de cunoaștere a clientelei vor fi aplicate sau nu și clienților existenți. O astfel de obligație este prevăzută de lege unde se arată că entitățile raportoare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei nu numai tuturor clienților noi, ci și clienților existenți, în funcție de risc, inclusiv atunci când circumstanțele relevante privind clientul se schimbă. Astfel, în urma evaluării riscului, se poate alege o procedură adecvată.

La baza evaluării stă verificarea clienților

Pentru identificarea persoanelor fizice sau juridice, entitățile raportoare vor trebui să verifice toate datele de stare civilă prevăzute în documentele de identitate prevăzute de lege, pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice, datele cuprinse în actele constitutive sau certificatul de înmatriculare și datele reprezentantului legal al persoanei juridice care încheie contractul, precum și datele și informațiile prevăzute în reglementările sectoriale aplicabile, după caz. În cazul persoanelor juridice străine va fi solicitată și o traducere în limba română a documentelor menționate, legalizată în condițiile legii.

Evaluarea riscului

Elementele obligatorii pe care entitățile raportoare trebuie să le ia în considerare la evaluarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului, sunt următoarele:

  • scopul inițierii unei relații sau efectuării unei tranzacții ocazionale;
  • nivelul activelor care urmează a fi tranzacționate de un client sau dimensiunea tranzițiilor deja efectuate;
  • regularitatea sau durata relației de afaceri;
  • reglementările și instrucțiunile sectoriale emise de autoritățile competente.

Următorul articol pe această temă va fi despre obligațiile entităților raportoare în legătură cu aplicarea măsurilor standard.

Legea nr. 129/2019 are Norme de aplicare

/in , , /by

Astăzi, 03/02/2020, în M. Of. nr. 75/2020 a fost publicat Ordinul nr. 102/2020 privind Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru entitățile raportoare supravegheate și controlate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Normele de aplicare aduc lămuriri cu privire la:

  • Entitățile raportoare;
  • Obligațiile entităților reglementate de Legea nr. 129/2019;
  • Activitatea de supraveghere și control a Oficiului

Pentru entitățile raportoare sunt deosebit de interesante prevederile Normelor care reglementează obligațiile acestora, fiind detaliate aspecte privind:

  • Persoana desemnată/ofițerul de conformitate;
  • Procedurile interne care trebuie emise conform legii;
  • Instruirea angajaților;
  • Evaluarea riscurilor;
  • Măsurile de cunoaștere a clientelei;
  • Tipurile de raportări;
  • Timpul de păstrarea a documentelor;
  • Solicitările de informații.

Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului sunt disponibile timp de 10 zile aici.  

Măsurile standard de cunoaștere a clientelei conform Legii nr. 129/2019 (V)

/in , /by

Încheiem seria de articole privind măsurile standard de cunoaștere a clientelei cu prezentarea unor scurte concluzii cu privire la ce anume trebuie să facă entitățile raportoare pentru a se conforma prevederilor referitoare la măsurile standard.

Concluzii

Pentru ca entitățile raportoare să se conformeze prevederilor legii referitoare la măsurile standard de cunoaştere a clientelei, acestea trebuie să solicite și să păstreze documente:

  1. pentru identificarea clientului:
    • carte de identitate / pașaport;
    • actul constitutiv sau certificatul de înmatriculare al persoanei juridice;
    • actul care atestă puterile de reprezentare a persoanei care semnează contractul
  2. pentru identificarea beneficiarului real:
    • extras de la Registrul Comerțului privind beneficiarul real;
    • extras de la Registrul central organizat la nivelul Ministerului Justiției pentru asociații și fundații;
    • extras de la Registrul central organizat la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor (după operaționalizarea accesului de către ANAF).

Având în vedere că nu toate persoanele juridice au depus declarația cu privire la beneficiarul real și nici Registrele centrale nu sunt încă organizate, pentru identificarea beneficiarului real se pot solicita documente oficiale care să prezinte structura corporativă a persoanei juridice.

Politici și proceduri

În același timp, pentru a respecta cerințele legii, entitățile raportoare trebuie să elaboreze și să implementeze politici și proceduri care să reglementeze următoarele aspecte:

  • cunoașterea clientelei și identificarea beneficiarului real;
  • raportarea, păstrarea evidențelor și a tuturor documentelor conform cerințelor legale;
  • controlul intern, evaluarea și gestionare a riscurilor, managementul de conformitate și comunicare;
  • protecția personalului propriu implicat în procesul de aplicare a acestor politici, împotriva oricăror amenințări ori acțiuni ostile sau discriminatorii;
  • instruirea și evaluarea periodică a angajaților.

Aceste politici și proceduri vor trebui să corespundă naturii și volumului activității desfășurate de fiecare tip de entitate raportoare fiind avute în vedere și reglementările, cerințele prudențiale și instrucțiunile sectoriale emise de autoritățile competente, în vederea aplicării dispozițiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 129/2019.

Puteți citi articolele anterioare pe subiectul măsurilor standard de cunoaștere a clientelei aici, aici, aici și aici.

Măsurile standard de cunoaștere a clientelei conform Legii nr. 129/2019 (IV)

/in , /by

Prevederi speciale pentru unele categorii de entități raportoare/servicii:

Furnizorii de servicii de jocuri de noroc – 5 alin. (1) lit. d)

Furnizorii de servicii de jocuri de noroc sunt obligați să aplice măsurile standard de cunoaștere a clientelei în momente diferite, în funcție de caz:

  • în momentul colectării câștigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, printr-o singură operațiune;
  • atunci când sunt informați despre valoarea tranzacției și când s-a stabilit că a fost atinsă limita minimă aplicabilă în cazurile în care suma nu este cunoscută în momentul acceptării tranzacției.
Instituțiile de credit și instituțiile financiare – art. 5 alin. (1) lit. a) și b) – În cazul asigurărilor de viată sau al altor tipuri de asigurări care includ o componentă investițională,

Aceste entități raportoare aplică, în plus față de măsurile standard de cunoaștere a clientelei impuse în ceea ce privește clientul și beneficiarul real, următoarele măsuri de cunoaștere

  • în cazul beneficiarilor identificați după nume, se vor aplica măsurile de cunoaștere a clientelei în raport cu aceștia;
  • în cazul beneficiarilor desemnați după caracteristici sau categorie ori prin alte mijloace, se va solicita obținerea unor informații suficiente privind beneficiarii respectivi, astfel încât să se asigure că, la momentul plății, va fi în măsură să stabilească identitatea beneficiarului acestor tipuri de asigurări.

Aceste măsuri suplimentare se vor aplica de îndată ce beneficiarii acestor tipuri de asigurări sunt identificați sau desemnați sau cel mai târziu la momentul plății sau la momentul atribuirii, totale sau parțiale, a poliței.

Furnizorii de servicii pentru fiducii – art. 5 alin. (1) lit. e) – g)

Pentru acest tip de serviciu, în cazul beneficiarilor de fiducii sau de construcții juridice similare care sunt desemnați în funcție de caracteristici particulare sau de categorie, entitățile raportoare trebuie să se asigure că, la momentul plății sau al exercitării de către beneficiar a drepturilor sale dobândite, vor fi în măsură să stabilească identitatea beneficiarului. Prin urmare, legea obligă entitățile raportoare să obțină informații suficiente cu privire la beneficiar, astfel încât să stabilească identitatea acestuia până la momentele indicate de lege.

Moneda electronică

În cazul monedei electronice, entitățile pot să nu aplice măsuri de cunoaștere a clientelei cu privire la moneda electronică, dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare de atenuare a riscurilor:

  • instrumentul de plată nu este reîncărcabil sau are o limită maximă de 150 euro pentru tranzacțiile de plăți lunare, care poate fi utilizată numai în statul membru respectiv;
  • suma maximă depozitată electronic nu depășește 150 euro;
  • instrumentul de plată este utilizat exclusiv pentru a achiziționa bunuri sau servicii;
  • instrumentul de plată nu poate fi finanțat cu monedă electronică anonimă;
  • emitentul efectuează o monitorizare suficientă a tranzacțiilor sau a relației de afaceri pentru a permite depistarea tranzacțiilor neobișnuite sau suspecte.

Această derogare nu este aplicabilă în cazul răscumpărării în numerar sau al retragerii în numerar a valorii monetare a monedei electronice în cazul în care suma răscumpărată depășește 150 euro.

În articolele anterioare am scris despre tipurile de măsuri și sarcinile entităților raportoare, despre evaluarea riscurilor, obligațiile entităților raportoare în legătură cu aplicarea măsurilor standard și despre când se aplică aceste măsuri.

Măsurile standard de cunoaștere a clientelei conform Legii nr. 129/2019 (III)

/in , /by

Dacă în articolul anterior am scris despre evaluarea riscurilor ca element esențial în aplicarea măsurilor standard, în acesta vom scrie despre obligațiile entităților raportoare și despre momentul de la care se aplică aceste măsuri.

Obligații ale entităților raportoare în legătură cu aplicarea măsurilor standard

Față de cerințele legii referitoare la măsurile standard de cunoaștere a clientelei entitățile raportoare au următoarele obligații:

  • să demonstreze autorităților cu atribuții de supraveghere și control sau organismelor de autoreglementare că măsurile de cunoaștere a clientelei aplicate sunt corespunzătoare din punctul de vedere al riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului care au fost identificate;
  • să verifice identitatea clientului și a beneficiarului real înainte de stabilirea unei relații de afaceri sau de desfășurarea tranzacției ocazionale;
  • să nu deschidă contul, să nu inițieze ori să nu continue relația de afaceri sau să nu efectueze tranzacția ocazională atunci când entitatea raportoare nu este în măsură să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei;
  • să întocmească un raport de tranzacție suspectă în legătură cu clientul respectiv, ori de câte ori există motive de suspiciune, raport care va fi transmis Oficiului.

Când se aplică măsurile standard?

Măsurile standard de cunoaștere a clientelei se aplică obligatoriu de entitățile raportoare

  • la stabilirea unei relații de afaceri;
  • la efectuarea tranzacțiilor ocazionale;
  • în cazul persoanelor care comercializează bunuri, în calitate de profesioniști, atunci când efectuează tranzacții ocazionale în numerar în valoare de cel puțin 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele.

În cazul tranzacțiilor ocazionale, legea are în vedere tranzacțiile

  1. în valoare de cel puțin echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au o legătură între ele;
  2. care constituie un transfer de fonduri, astfel cum este definit de art. 3 pct. 9 din Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.781/2006, în valoare de peste 1.000 euro.

Măsurile standard de cunoaștere a clientelei conform Legii nr. 129/2019 (II)

/in , /by

Evaluarea riscurilor – element esențial

Pe lângă sarcinile despre care am scris în articolul anterior, legea prevede că entitățile raportoare trebuie să aibă sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă public. Evaluarea riscurilor este importantă și pentru a decide dacă măsurile de cunoaștere a clientelei vor fi aplicate și clienților existenți. O astfel de obligație este prevăzută în textul de lege unde se arată că entitățile raportoare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei nu numai tuturor clienților noi, ci și clienților existenți, în funcție de risc, inclusiv atunci când circumstanțele relevante privind clientul se schimbă. Astfel, doar în urma evaluării riscului, se poate alege o procedură adecvată.

Pentru identificarea persoanelor fizice sau juridice, entitățile raportoare vor trebui să verifice toate datele de stare civilă prevăzute în documentele de identitate prevăzute de lege, pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice, datele cuprinse în actele constitutive sau certificatul de înmatriculare și datele reprezentantului legal al persoanei juridice care încheie contractul, precum și datele și informațiile prevăzute în reglementările sectoriale aplicabile, după caz. În cazul persoanelor juridice străine va fi solicitată şi o traducere în limba română a documentelor menționate, legalizată în condițiile legii.

Elementele obligatorii pe care entitățile raportoare trebuie să le ia în considerare la evaluarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului, sunt următoarele:

  1. scopul inițierii unei relații sau efectuării unei tranzacții ocazionale;
  2. nivelul activelor care urmează a fi tranzacționate de un client sau dimensiunea tranzițiilor deja efectuate;
  3. regularitatea sau durata relației de afaceri;
  4. reglementările și instrucțiunile sectoriale emise de autoritățile competente

Măsurile standard de cunoaștere a clientelei conform Legii nr. 129/2019 (I)

/in , /by

Pentru că Legea nr. 129/11.07.2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului este un subiect de actualitate fiind tot mai multe persoane interesate de prevederile acesteia, începem o serie de articole despre măsurile standard reglementate de acest act normativ.  Scriem despre obligațiile entităților raportoare cu privire la aceste măsuri standard astfel încât să lămurim ce anume trebuie să facă entitățile raportoare pentru a se conforma prevederilor referitoare la măsurile standard.

Tipuri de măsuri

Abordarea bazată pe riscuri a noii reglementări privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului obligă entitățile raportoare să pună accent pe identificarea și evaluarea riscurilor. În funcție de gradul de risc în care este încadrat clientul, conform Legii nr. 129/2019, entitățile raportoare sunt obligate să aplice o serie de măsuri de cunoaștere a clientelei. Aceste măsuri pot fi:

  • Măsuri standard;
  • Măsuri simplificate;
  • Măsuri suplimentare.

Măsurile simplificate se aplică doar clienților încadrați la un grad de risc redus, iar măsurile suplimentare se aplică în plus față de măsurile standard de cunoaștere a clientelei în situațiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, inclusiv în situațiile reglementate expres de art. 17 alin. (1) din Legea nr. 129/2019.

Sarcini ale entităților raportoare

Prin aplicarea măsurilor standard de cunoaștere a clientelei entitățile raportoare sunt obligate să:

  1. identifice clientul și să verifice identitatea acestuia pe baza documentelor, datelor sau informațiilor obținute din surse credibile și independente, inclusiv prin mijloacele de identificare electronică prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE;
  2. verifice dacă o persoană care pretinde că acționează în numele clientului este autorizată în acest sens, caz în care identifică și verifică identitatea persoanei respective conform aceleiași proceduri folosite în cazul clientului, dacă este cazul;
  3. identifice beneficiarului real și să adopte de măsuri rezonabile pentru a verifica identitatea acestuia, astfel încât entitatea raportoare să se asigure că a identificat beneficiarul real, inclusiv în ceea ce privește persoanele juridice, fiduciile, societățile, asociațiile, fundațiile și entitățile fără personalitate juridică similare, precum și pentru a înțelege structura de proprietate și de control a clientului;
  4. evalueze scopul și natura relației de afaceri și, dacă este necesar, să obțină informații suplimentare despre acestea;
  5. să realizeze monitorizarea continuă a relației de afaceri, inclusiv prin examinarea tranzacțiilor încheiate pe toată durata relației respective, pentru ca entitatea raportoare să se asigure că tranzacțiile realizate sunt conforme cu informațiile deținute referitoare la client, la profilul activității și la profilul riscului, inclusiv, după caz, la sursa fondurilor, precum și că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate și relevante. 

Vom scrie în articolele următoare despre:

  • evaluarea riscurilor;
  • obligațiile entităților raportoare în legătură cu aplicarea măsurilor standard;
  • când se aplică măsurile standard;
  • prevederile speciale pentru unele categorii de entități raportoare.

Ghid autorizare activități la Registrul Comerțului

/in , , /by

Atunci când o companie înființează un sediu, principal ori secundar, unde desfășoară activități, ea trebuie să obțină de la Registrul Comerțului autorizare pentru acele activități.

Știm că pentru antreprenori, în special cei aflați la început de drum, pare extrem de dificil să se ocupe de aceste formalități. Așa că venim în sprijinul vostru, dragi antreprenori, cu un ghid unde explicăm pas cu pas cum să completați formularele necesare și cum să constituiți dosarul pentru a fi gata de depus la Registrul Comerțului.

Ghidul poate fi descărcat de aici.

Stați pe aproape, urmează și altele!

Pentru a fi mereu la curent cu noutățile, vă invităm să dați like paginii noastre de facebook aici.