Protecția mediului – Legea mirosurilor a fost publicată în Monitorul Oficial

/in /by

Legea nr. 123 din 10 iulie 2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului a fost publicată în M. O. nr. 613 din 13 iulie 2020.

În urma modificărilor făcute, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este desemnat ca fiind autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. S-a precizat că în termen de maximum 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii de modificare, se va stabili prin hotărâre a Guvernului conținutul planului de gestionare a disconfortului olfactiv pentru toate activitățile care pot crea disconfort olfactiv. De asemenea, în același termen de 180 de zile, se va aproba, prin hotărâre a Guvernului, Metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv.

Pe scurt, modificările reglementărilor privind protecția mediului sunt următoarele:

  • sunt introduși și definiți noi termeni:
    • disconfortul olfactiv – efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare;
    • planul de gestionare a disconfortului olfactiv – plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, în scopul identificării, prevenirii și reducerii disconfortului olfactiv care se realizează atât în cazul unor instalații/activități noi sau a instalațiilor/activităților existente, cât și în cazul unor modificări substanțiale ale instalațiilor/activităților existente;
  • în cadrul proceduri de reglementare sunt precizate următoarele:
    • Autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, impune condițiile de funcționare pentru respectarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației;
    • Autoritățile competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea actelor de reglementare  includ condițiile impuse de autoritățile abilitate în respectivele acte de reglementare;
  • operatorii economici/titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv sunt obligați să elaboreze „Planul de gestionare a disconfortului olfactiv”;
  • se introduce pentru Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului o nouă atribuție: de a aproba împreună cu autoritatea publică centrală din domeniul sănătății metodologii cu privire la prevenirea și reducerea disconfortului olfactiv;
  • este clarificat modul în care Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin autoritățile publice din subordinea sa, supraveghează și controlează aplicarea prevederilor legale, acestea fiind obligate să dispună măsurile luate, în scris sau în actul de control;

Obligații noi pentru persoanele fizice și juridice

  • sunt completate obligațiile pe care persoanele fizice și juridice le au în domeniul protecției mediului prin introducerea a 6 noi articole – 64^1-64^6 conform cărora:
    • emisiile și/sau evacuările de la sursele care pot produce disconfort olfactiv trebuie reținute și dirijate către un sistem adecvat de reducere a mirosului;
    • la obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu, pentru fluxurile cu intensitate ridicată/scăzut, se va ține cont de utilizarea tehnologiilor eficiente de reducere a poluării, adecvate sectorului de activitate;
    • Operatorul economic/Titularul care desfășoară activități pentru care este necesară obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu ia toate măsurile necesare pentru prevenirea disconfortului olfactiv astfel încât să nu afecteze sănătatea populației și mediul înconjurător;
    • Operatorul economic/Titularul activităților care pot produce disconfort olfactiv și pentru care este necesară obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu asigură sisteme proprii de monitorizare a disconfortului olfactiv;
    • Autorizația/Autorizația integrată de mediu pentru activitățile care pot crea disconfort olfactiv trebuie să cuprindă un plan de gestionare a disconfortului olfactiv;

Obligații ale autorităților publice locale

  • sunt completate obligațiile autorităților administrației publice locale, precum și, după caz, ale persoanelor fizice și juridice cu următoarele:
    • să prevadă la elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului măsuri de prevenire și reducere a disconfortului olfactiv;
    • să întrețină rețeaua de canalizare, instalațiile de preepurare/stațiile de epurare și să ia toate măsurile astfel încât să nu creeze disconfort olfactiv;
    • să controleze cu scop preventiv și la sesizarea publicului activitățile care nu se supun reglementării din punctul de vedere al protecției mediului și care pot crea disconfort olfactiv;
    • la implementarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în vecinătatea activităților cu posibil impact olfactiv asupra populației, autoritățile administrației publice locale resping solicitările de dezvoltare a proiectelor care necesită asigurarea de protecție sanitară, dacă distanțele minime de protecție sanitară stabilite între teritoriile protejate și o serie de unități care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației nu sunt respectate;
    • în cazul zonelor rezidențiale în vecinătatea cărora se desfășoară activități existente cu impact olfactiv la care distanța minimă de protecție sanitară în vigoare nu este respectată, operatorul/titularul activității are obligația să ia toate măsurile necesare în vederea diminuării disconfortului produs, prin implementarea unui plan de gestionare a disconfortului olfactiv avizat de autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate și/sau autoritatea administrației publice locale, după caz;

Sancțiuni

  • nerespectarea obligației operatorilor economici/titularilor activităților de a elabora și de a respecta planul de gestionare a disconfortului olfactiv se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice.

Cum se face măsurarea?

  • în ceea ce privește măsurarea disconfortului olfactiv, legea prevede următoarele:
    • Prezența și concentrația mirosurilor în aerul înconjurător se evaluează în conformitate cu standardele în vigoare, respectiv «SR EN 16841-1 Aer înconjurător.
    • Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 1: Metoda grilei», «SR EN 16841-2 Aer înconjurător.
    • Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 2: Metoda dârei de miros» și «SR EN 13725 Calitatea aerului.
    • Determinarea concentrației unui miros prin olfactometrie dinamică» sau cu alte standarde internaționale care garantează obținerea de date de o calitate științifică echivalentă.

Textul integral al legii poate fi consultat aici.

Informații juridice – Newsletter Start Lawyers

/in , /by

Începând de astăzi, vom publica în fiecare luni un newsletter juridic. Structura acestuia va fi alcătuită din 4 părți:

  • noutăți legislative din săptămâna anterioară publicării;
  • informații din domeniul protecției datelor;
  • un articol cu informații utile din domeniul dreptului;
  • dicționar juridic – explicarea pe scurt a unei noțiuni juridice.

Informațiile cuprinse în primul număr sunt următoarele:

  • noutăți legislative din următoarele domenii:
    • fiscalitate – o nouă scutire pentru persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;
    • dreptul familiei – modificări ale Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice;
    • combaterea spălării banilor – modificări referitoare la declarația privind beneficiarul real;
    • educație – completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și modificarea anexei 1 „Calendarul examenului de bacalaureat național – 2020”;
    • mărci – modificările semnificative ale legii privind mărcile;
    • construcții – eliminarea cerinței autorizației de construire în unele cazuri.
  • informații din domeniul protecției datelor – amendă aplicată de ANSPDCP pentru postarea pe Facebook a codului sursă al site-ului cu includerea parolei de acces;
  • un articol cu informații utile din domeniul dreptului – telemunca și clauze speciale de inserat în contractul de muncă;
  • dicționar juridic – explicarea pe scurt a noțiunii de „punere în întârziere”.

Newsletterul poate fi descărcat în format pdf de aici.

Violența psihologică (bullying) – Norme de aplicare

/in , /by

Prin Ordinul nr. 4.343 din 27 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 492 din 10 iunie 2020 au fost aprobate Normele Metodologice de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 și ale pct. 6^1 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011, privind violența psihologică – bullying.

Scurt istoric

În luna noiembrie 2019, Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost modificată și completată de Legea nr. 221/2019. Printre completările aduse legii educației s-au numărat și prevederile referitoare la violența psihologică – bullying de la punctele 1, 3 și 6 din lege care se referă la:

  • interzicerea bullyingului – art. 7 alin. (1^1);
  • formarea continuă a personalului didactic prin sesiuni de informare/teme/cursuri de perfecționare asupra problemelor legate de violența psihologică – bullying – art. 56^1 ;
  • definiția violenței psihologice sau a noțiunii de bullying – pct. 6^1 din anexa la Legea educației naționale nr. 1/2011.

Conform Art. III din legea de modificare (Legea nr. 221/2019), Ministerul Educației și Cercetării avea obligația ca în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii să elaboreze normele metodologice de aplicare a prevederilor articolelor menționate mai sus.

Chiar dacă termenul a fost puțin depășit, Normele de aplicare au fost aprobate prin Ordinul nr. 4.343 din 27 mai 2020.

Ce prevăd Normele metodologice?

În cuprinsul acestora se pot găsi informații privind:

  • scopul normelor;
  • definițiile operaționale ale unor termeni și expresii utilizate;
  • mecanismul de intervenție în prevenirea și combaterea bullyingului din unitățile de învățământ

Mecanismul de intervenție

În ceea ce privește mecanismul de intervenție, în Norme se arată că prevenirea violenței psihologice – bullying în mediul educațional se realizează în fiecare unitate de învățământ în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educației naționale nr. 1.409/2007. Acest ordin nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deci, pentru a fi opozabil, va fi nevoie ca unitățile de învățământ să-l aducă la cunoștința cadrelor didactice și să aibă dovada comunicării în cazul în care ordinul prevede obligații pentru cadrele didactice.

În capitolul privind mecanismul de intervenție sunt detaliate aspecte cum ar fi:

  • nivelurile la care se realizează intervenția;
  • modurile de realizare a intervenției;
  • echipa multidisciplinară specializată;
  • modul de sesizare a situațiilor de violență psihologică – bullying;
  • necesitatea de a întocmi strategii și planuri de asigurare și de menținere a unui climat social adecvat educației de calitate;
  • necesitatea creării unui grup de acțiune antibullying cu rol de prevenire, identificare și soluționare a faptelor de bullying.

Anexele cuprinse în Norme

Pentru a clarifica cele reglementate și pentru a ghida și ușura activitatea celor care trebuie să aplice prevederile referitoare la violența psihologică – bullying, în cuprinsul Normelor sunt 4 anexe:

  1. anexa privind Prevenirea bullyingului și a cyberbullyingului în unitățile de învățământ preuniversitar;
  2. anexa privind Combaterea bullyingului și a cyberbullyingului în unitățile de învățământ prin intervenție integrată, prin identificare și semnalare care are 2 anexe (Fișa de identificare a violenței psihologice – bullying în mediul școlar și Fișa de semnalare);
  3. Crearea și funcționarea grupului de acțiune antibullying în unitățile de învățământ preuniversitar;
  4. Infograficul – instrument pentru învățare – Intervenția cadrelor didactice în situațiile de bullying din unități de învățământ.

Ce obligații sunt cuprinse în norme?

  • unitățile de învățământ sunt obligate să:
    • identifice eventualele probleme/situații de risc, inițiind propuneri cu privire la tipurile de prevenire și intervenție necesare, pe care, după aprobarea în consiliile de administrație, le vor transmite inspectoratelor școlare, în vederea avizării și monitorizării;
    • completeze regulamentul de ordine interioară a unității de învățământ prin introducerea în sarcina persoanelor care interacționează cu preșcolarii/elevii a obligației de a comunica empatic, non-violent și de a adopta un comportament/limbaj lipsit de etichete/umilitor;
    • întocmească, la începutul fiecărui an școlar, propriile strategii și planuri de asigurare și menținere a unui climat școlar adecvat educației de calitate, condiție esențială pentru prevenirea și combaterea bullyingului.
  • cadrele didactice/personalul auxiliar din unitatea școlară dacă este sesizat cu situația de bullying este obligat să informeze de îndată directorul unității de învățământ, care are obligația de a convoca, pentru analiza situației, persoanele cu competențe în problematica violenței, inclusiv a bullyingului.

Pentru a facilita aplicarea legislației, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a normelor metodologice, Ministerul Educației și Cercetării, în colaborare cu alte autorități publice centrale și organizații neguvernamentale, va asigura elaborarea de ghiduri metodologice, pe niveluri de învățământ, destinate cadrelor didactice, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică – bullying.

Textul integral al Normelor metodologice poate fi găsit aici.

Normele pentru redeschiderea teraselor – Ordinul nr. 966/1.809/105/2020

/in , , /by

Normele pentru redeschiderea teraselor au publicate în Monitorul Oficial nr. 461 de astăzi, 30/05/2020.

Textul normelor vizează operatorii economici care desfășoară activități de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice la terasele/spațiile deschise din exteriorul unităților de alimentație publică. Pentru aceștia sunt prevăzute noi obligații care privesc organizarea activității și măsuri de protecție a clienților.

Pe scurt, operatorii economici din sectorul alimentației publice trebuie:

  • să efectueze un triaj observațional al clienților;
  • să se asigure că în unitate există dispozitive cu produse biocide avizate, necesare dezinfectării mâinilor clienților, precum și informarea acestora cu privire la modul de utilizare;
  • să stabilească circuite cu sens unic ce trebuie parcurse de clienți în interiorul spațiului special amenajat din exteriorul clădirii unității de alimentație publică (terasă), astfel încât să se minimizeze contactele între clienți (exemplu: înspre și dinspre toaletă);
  • să interzică transferul meniurilor, solnițelor, olivierelor și al altor obiecte de pe o masă pe alta;
  • să nu permită consumul de produse în picioare, pentru a minimiza circulația clienților în interiorul terasei;
  • să instaleze panouri de protecție din plexiglas în unitățile cu plata la casa de marcat ;
  • să încurajeze plata cu cardul, fie la casă, fie către personalul de servire;
  • să stabilească numărul maxim de locuri care pot fi ocupate în cadrul spațiului special amenajat din exteriorul clădirii unității de alimentație publică (terase);
  • să se asigure că la servirea mesei personalul va purta mască și mănuși; mănușile utilizate la servire nu vor fi utilizate la pregătirea mesei;
  • să informeze clienții asupra regulilor de igienă, dezinfectare și distanțare fizică, precum și a necesității limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul;
  • să asigure curățarea și dezinfecția cu substanțe biocide avizate a tuturor spațiilor/suprafețelor unde au acces clienții, precum și a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;

Reguli privind distanțarea fizică

În ceea ce privește distanțarea fizică, Normele stabilesc un număr de maximum 4 clienți care pot ocupa o masă, cu condiția respectării unei distanțe de 1,5 m între persoane. Prin excepție, membrii aceleiași familii, care au același domiciliu pot fi așezați la o distanță mai mică. Operatorul trebuie să asigure respectarea unei distanțe de minimum 2 m între ocupanții scaunelor meselor alăturate.

În ceea ce privește sancțiunile, spre deosebire de Ordinul nr. 3.577/831/2020 despre care am scris aici și care nu conține mențiuni exprese privind sancțiunile, acestea sunt menționate în articolul 6 din Norme. Pentru a păstra acest articol în limite rezonabile, am pregătit pentru cei interesați un scurt material cu faptele care sunt considerate contravenții și sancțiunile aplicate conform art. 6 din Norme. Informarea poate fi descărcată de aici.

Facilități privind plata chiriei pentru perioada aferentă stării de urgență

/in , /by

În Monitorul Oficial nr. 425 de astăzi, 21 mai 2020, a fost publicată Legea nr. 62/2020 privind aplicarea unor facilități de la plata chiriei pentru perioada aferentă stării de urgență. Facilitățile se aplică pentru toată perioada stării de urgență, precum și pentru luna următoare celei în care a încetat starea de urgență.

Conform Legii nr. 24/2000, legea va intra în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cine sunt beneficiarii?

Beneficiarii acestei legi sunt locatarii care pot fi:

  1. operatori economici, practicanți ai profesiilor liberale, entitățile juridice de drept privat, a căror activitate a fost întreruptă sau ale căror venituri sau încasări au scăzut cu cel puțin 15% în luna martie 2020 față de media ultimului an calendaristic în perioada de aplicare a stării de urgență;
  2. persoanele fizice afectate economic direct sau indirect în perioada de aplicare a stării de urgență.

Pentru ca prevederile legii să fie aplicabile este nevoie ca spațiile închiriate să fie înregistrate ca sedii, puncte de lucru sau locuințe.

Locatarii pot amâna plata chiriei pentru folosința imobilelor (fără plată de dobânzi și penalități) prin depunerea unei cereri la organul fiscal teritorial competent. De asemenea, aceștia trebuie să pună la dispoziția organului fiscal teritorial competent orice fel de act justificativ care să ateste imposibilitatea plății chiriei.

Cererea locatarului va fi însoțită de următoarele:

  • contractul de locațiune între locator și locatar;
  • act adițional între locator și locatar la contractul de locațiune, care va conține următoarele:
    • acordul părților pentru amânarea plății chiriei, durata perioadei de amânare a plății chiriei, suma aferentă acestei perioade de amânare;
    • datele de identificare ale locatorului și locatarului;
    • datele contului bancar al locatorului în care urmează a se face plata de către organul fiscal teritorial competent;
    • data semnării și semnăturile ambelor părți;
  • orice fel de act al locatarului care dovedește imposibilitatea plății chiriei în perioada specificată în actul adițional dintre locator și locatar.

Cu toate că în lege se prevede că plata chiriilor către locatori va fi efectuată de către organul fiscal teritorial competent, în contul locatorilor la cererea locatarilor, la art. 1 alin. 5 se arată că „Pot face cerere de plată către operatorul fiscal teritorial competent locatorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) chiria lunară specificată în actul adițional dintre locator și locatar care se va anexa cererii este mai mică, cel mult egală cu chiria din luna februarie 2020;
b) valoarea chiriei lunare din actul adițional este de maximum 10.000 RON pentru operatorii economici pentru fiecare locație și maximum 2.000 RON pentru persoane fizice pentru o singură locație.”

Pentru că la art. 1 alin (6) se prevede că „Cererea prevăzută la alin. 3 (este vorba despre cererea locatarului – n.a.) poate fi depusă și prin poștă electronică la o adresă de e-mail care va fi afișată pe pagina de internet a fiecărui organ fiscal teritorial.”, fără a se preciza ceva despre cererea „locatorilor” de la art. 1 alin (5), este posibil ca în lege să se fi strecurat o eroare și să fie vorba, de fapt, tot despre „locatari”. Oricum ar fi, condițiile cumulative de mai sus trebuie să fie întrunite.

Facilități fiscale

Legea acordă următoarele facilități fiscale locatorilor

  • în anul 2020 nu sunt venituri impozabile veniturile din cedarea folosinței bunurilor imobile obținute în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere sau uzufruct.

Facilitatea se aplică pentru contribuabilii care reduc pe perioada anului 2020 contravaloarea folosinței bunului imobil, stabilită în bani și/sau în natură, potrivit contractului încheiat între părți, cu cel puțin 30% față de contravaloarea folosinței bunului imobil aferentă lunii februarie 2020.

Perioada în care contribuabilii pot beneficia de facilitatea privind calculu impozitului, este perioada pe care s-a negociat scăderea contravalorii folosinței bunului imobil, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020.

  • în anul 2020 nu intră în plafonul de calcul anual pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate, contravaloarea folosinței bunului imobil, stabilită în bani și/sau în natură, potrivit contractului încheiat între părți, redusă cu cel puțin 30% față de contravaloarea folosinței bunului imobil aferentă lunii februarie 2020.

Facilitățile menționate mai sus se aplică și persoanelor fizice care

  • în anul 2019 au realizat venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere și,
  • începând cu anul 2020, au calificat aceste venituri în categoria veniturilor din activități independente, cu respectarea condițiilor privind reducerea contravalorii chiriei și durata de timp aferentă reducerii.

Prevederi pentru plătitori de impozit pe profit și microîntreprinderi

În cazul acestora, veniturile din cedarea folosinței bunurilor imobile obținute în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere sau uzufruct (pentru care contribuabilii au redus contravaloarea folosinței bunului imobil) sunt impozabile doar în proporție de 80% din valoarea lor.

Pentru a fi aplicabilă facilitatea, aceștia trebuie să reducă pe perioada anului 2020 contravaloarea folosinței bunului imobil, stabilită în bani și/sau în natură, potrivit contractului încheiat între părți, cu cel puțin 20% față de contravaloarea folosinței bunului imobil aferentă lunii februarie 2020.

Și în cazul acestora perioada de aplicabilitate a facilității este perioada pe care s-a negociat scăderea contravalorii folosinței bunului imobil, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020.

Obligații pentru locatari

Locatarii care beneficiază de prevederile acestei legi sunt obligați să plătească chiriile lunare, a căror plată a fost amânată prin act adițional între locator și locatar, organului fiscal teritorial competent, care a plătit aceste chirii locatorului. Plățile se vor face eșalonat, în rate egale, după perioada în care plata a fost amânată, până la 31 decembrie 2020.

Dacă locatarii nu vor respecta această obligație, organul fiscal teritorial competent va proceda la executarea silită a creanțelor.

Legea mai prevede că în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, ministerele de resort vor elabora proceduri de punere în aplicare.

Textul legii poate fi găsit aici.

SARS-CoV-2 și SSM – Noi obligații specifice pe perioada stării de alertă

/in , /by

Ce prevede Ordinul nr. 3.577/831/2020

Conform H.G. nr. 24/2020 s-a instituit starea de alertă pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 15/05/2020.

Pe toată această perioadă, angajatorii trebuie să ia măsurile pentru

  • prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru
  • asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă,

așa cum prevede Ordinul nr. 3.577/831/2020 publicat în Monitorul Oficial nr. 403 din 16 mai 2020.

Măsuri obligatorii

Ordinul este aplicabil tuturor angajatorilor din sectorul public și din privat. Aceștia trebuie să implementeze următoarele măsuri:

  1. reinstruirea în domeniul securității și sănătății în muncă adaptată noilor riscuri reprezentate de infecția cu SARS-CoV-2 tuturor lucrătorilor care au stat la domiciliu în perioada stării de urgență, șomaj tehnic, telemuncă, muncă la domiciliu etc.
  2. identificarea riscurilor specifice condițiilor de contaminare epidemiologică 
  3. actualizarea documentului de evaluare a riscurilor pentru securitatea și sănătatea angajaților la noile condiții de desfășurare a activității, în vederea luării măsurilor necesare pentru combaterea răspândirii SARS-CoV-2;
  4. afișarea (la intrare și în cele mai vizibile locuri din unitate) regulilor de conduită obligatorie pentru angajații și pentru toate persoanele care intră în spațiul organizat de angajator, cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor cu coronavirusul SARS-CoV-2;
  5. informarea angajaților, prioritar prin mijloace electronice, cu privire la riscurile de infectare și de răspândire a virusului, cu privire la măsurile de protecție și la regulile de distanțare socială care se aplică în cadrul unității, precum și cu privire la regulile pentru gestionarea situațiilor în care angajații sau alte persoane care au acces la locul de muncă prezintă simptome ale infectării cu coronavirului SARS-CoV-2;
  6. informarea angajaților cu privire la precauțiunile universal valabile:
    1. menținerea distanței sociale de minimum 1,5 metri în toate zonele publice;
    2. menținerea igienei riguroase a mâinilor, cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde sau cu dezinfectanți avizați, ori de câte ori este nevoie;
    3. evitarea atingerii feței cu mâinile nespălate/ nedezinfectate;
    4. menținerea igienei respirației: tuse și/sau strănut (în plica cotului sau în șervețel de unică folosință), rinoree (în șervețel de unică folosință). După utilizare, șervețelul de unică folosință va fi aruncat în recipientul de colectare a deșeurilor și se va efectua imediat igiena mâinilor;
    5. limitarea contactului cu alte persoane la maximum 15 minute, la o distanță de minimum 1,5 m;
  7. asigurarea de culoare speciale de acces în incintă și de circulație pentru angajați, în vederea evitării aglomerației la locurile de muncă;
  8. limitarea accesului la zonele comune și asigurarea respectării normelor de distanțare socială în aceste zone;
  9. stabilirea de reguli pentru evitarea situațiilor accidentale de formare a unor grupuri spontane și nesecurizate de persoane în incinta instituției;
  10. desemnarea unui responsabil pentru verificarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în unitate/instituție;
  11. asigurarea triajului observațional al angajaților prin verificarea temperaturii acestora la începerea programului de lucru și ori de câte ori este necesar pe parcursul programului;
  12. amplasarea de dozatoare cu dezinfectant la intrarea în unitate, precum și în fiecare sector al locului de muncă;
  13. interzicerea accesului în unitate al persoanelor care prezintă simptome de infectare cu coronavirusul SARS CoV-2;
  14. întreruperea oricărui contact între angajator/angajat/alte persoane aflate în incinta unității cu o persoană simptomatică;
  15. aplicarea de benzi de marcare a distanței recomandate (1,5 metri) în locurile de muncă în care se lucrează cu publicul, pentru persoanele care așteaptă la rând să intre în incintă, recomandând, în măsura în care condițiile meteorologice permit, ca persoanele care așteaptă la rând să rămână în afara clădirii, tot la o distanță de minimum 1,5 m;
  16. aerisirea birourilor minimum o dată de zi;
  17. dezinfectarea balustradelor, mânerelor ușilor și ferestrelor din unitate, precum și alte zone intens folosite (minimum o dată pe săptămână și de câte ori este necesar);
  18. dezinfectarea cel puțin o dată pe săptămână și ori de câte ori este necesar a spațiilor comune și spațiilor de lucru cu substanțe aprobate pentru combaterea SARS CoV-2;
  19. acordarea pauzelor de masă eșalonat, cu respectarea distanței de minimum 1,5 metri între lucrători;
  20. evitarea folosirii instalației de climatizare sau, dacă este necesar să o folosească, să asigure nebulizarea și dezinfecția instalației de climatizare conform instrucțiunilor producătorului, în afara programului de lucru;
  21. asigurarea în permanență, la grupurile sanitare, vestiare și săli de mese, săpun și dezinfectant de mâini și montează postere cu modul corect de spălare a mâinilor;
  22. amenajarea spațiul de lucru astfel încât să se poată păstra distanța fizică între angajați, prin stabilirea unui număr fix de persoane care pot lucra în aceeași încăpere.
  23. limitarea deplasărilor în afara locului de muncă doar la situațiile în care acestea sunt strict necesare desfășurării activității și asigurarea că, atunci când este necesar să se efectueze, angajații se deplasează cu asigurarea condițiilor de prevenție minimale;
  24. asigurarea că circulația documentelor în instituție/companie se realizează preponderent prin mijloace electronice;
  25. revizuirea planului de prevenire și protecție, conform prevederilor menționate;
  26. revizuirea instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă, conform prevederilor menționate și le aduc la cunoștința angajaților.

Măsuri opționale

Opțional, angajatorii pot să:

  • asigure echipamente individuale specifice de protecție împotriva răspândirii coronavirusului SARS CoV-2 (mască de protecție, mănuși) prin consultare cu responsabilul cu securitatea și sănătatea în muncă, în funcție de specificul activității;
  • individualizeze programul de lucru al angajaților (cu deosebire al angajaților din grupurile vulnerabile) care desfășoară activitatea în spațiu închis, astfel încât să se reducă, pe cât posibil, în funcție de natura și specificul activităților desfășurate, contactul direct dintre aceștia, fără a afecta durata programului normal de lucru;
  • individualizeze programul de lucru al angajaților astfel încât între aceștia să se asigure existența unui interval de minimum o oră la începerea și la terminarea programului de muncă, pe parcursul a minimum trei ore, în tranșe de minimum 20% din personal, fără a afecta durata programului normal de lucru, în cazul angajatorilor cu un număr mai mare de 50 de angajați care desfășoară activitatea în același spațiu de lucru. Măsura are în vedere inclusiv spațiile de lucru cu mai mult de 50 de angajați, indiferent dacă salariații aparțin unor angajatori diferiți, fără a afecta durata programului normal de lucru;
  • creeze spații special amenajate pentru angajații care aparțin grupurilor vulnerabile (persoane cu boli cronice, persoane cu vârsta peste 65 de ani).

Măsuri speciale în caz de SARS CoV-2

În situația în care un angajat este suspect/confirmat cu infectare cu coronavirusul SARS CoV-2, angajatorul trebuie să implementeze următoarele măsuri speciale

  • izolarea imediată a angajaților cu simptome respiratorii (tuse, strănut, rinoree etc.) și/sau febră mai mare de 37,3 C și/sau stare general alterată, apărute în timpul programului de lucru; aceștia vor fi trimiși la domiciliu sau la unități sanitare, în funcție de starea persoanei; în marea majoritate a cazurilor nu este necesară închiderea birourilor/clădirii;
  • dacă intervalul de timp în care angajatul/persoana suspectă/confirmată s-a aflat în incintă este mai scurt de 7 zile:
    • se închid toate încăperile în care acesta a petrecut timp îndelungat (peste 20 de minute);
    • înainte de încheierea programului se va asigura aerisirea mecanică a încăperii (deschiderea geamurilor);
    • pentru a limita expunerea personalului care efectuează curățenie la particulele respiratorii, se amână efectuarea curățeniei și a dezinfecției timp de 24 de ore. În situația în care respectarea acestui interval nu este posibilă, efectuarea curățeniei se va amâna cât mai mult;
  • dacă au trecut mai mult de 7 zile de când angajatul/persoana suspectă/confirmată s-a aflat în incintă:
    • nu este nevoie de curățenie/dezinfecție suplimentară;
    • se mențin măsurile de curățenie și dezinfecție de rutină;
  • informarea persoanelor cu care angajatul/persoana suspectă/confirmată a venit în contact prelungit (mai mult de 20 de minute, la o distanță mai mică de 1,5 m și fără mască) și se impune izolarea la domiciliu a acestora pentru 14 zile, cu monitorizarea de către aceste persoane a semnelor și a simptomelor de infecție respiratorie.

Textul integral al Ordinului nr. 3.577/831/2020 îl puteți găsi aici.

Modificări privind certificatul de situații de urgență TIP 2 (GALBEN) și prelungirea unor termene

/in /by

Actul modificator

Ordonanța de Urgență nr. 67 din 7 mai 2020 privind modificarea unor acte normative și prelungirea unor termene, publicată în Monitorul Oficial nr. 382 din 12 mai 2020, schimbă reglementarea certificatului de situații de urgență TIP 2 (GALBEN).

Modificări

Articolul I modifică art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative. Modificarea privește adăugarea lunii aprilie a anului 2020 la perioada în care se poate constata diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25%.

Forma modificată a art. 3 este următoarea:

„Prin certificatul pentru situații de urgență, emis potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, se constată, în baza declarațiilor pe propria răspundere, diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna martie sau aprilie 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie și februarie 2020 sau întreruperea parțială sau totală a activității ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente pe perioada stării de urgență decretate.”

Articolul II modifică litera a) de la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Modificarea privește, ca și în primul caz, adăugarea lunii aprilie a anului 2020 la perioada în care se poate constata diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25%.

Forma modificată a art. 6 lit. a) este următoarea:

„a) întrerup activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate, și dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri sau dețin certificatul pentru situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin care se constată, în baza declarațiilor pe propria răspundere a debitorilor, diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna martie sau aprilie 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie și februarie 2020 sau întreruperea parțială sau totală a activității ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente pe perioada stării de urgență decretate;”

Formulare actualizate

Modificările de mai sus au dus și la actualizarea certificatului de situații de urgență TIP 2 (GALBEN) și a declarației pe proprie răspundere (Anexele 2 și 3), documente care au fost modificate și înlocuite prin Ordinul nr. 1.706 din 12 mai 2020 privind modificarea Ordinului ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situații de urgență operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

Articolul III se referă la prelungirea termenelor de valabilitate a documentelor emise pe perioada stării de urgență, în baza dispozițiilor art. 10 din Ordonanța militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, la solicitarea operatorilor economici, pentru avizarea/autorizarea materialelor, componentelor, echipamentelor și dispozitivelor medicale necesare pentru prevenirea și combaterea răspândirii, precum și pentru tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2, respectiv a biocidelor, sunt valabile douăsprezece luni de la data emiterii.

Emitenții la care face referire art. III sunt:

  • Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare;
  • Centrul de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN și Ecologie;
  • Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare;
  • Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“.

 

UPDATE: O.U.G. privind Adunările generale în timpul stării de urgență

/in , /by

În Monitorul Oficial nr. 372 din 8 mai 2020 a fost publicată O.U.G. nr. 62 din 7 mai 2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăților, în vederea desfășurării reuniunilor organelor statutare, despre al cărei proiect am scris aici.

Forma publicată conține toate prevederile proiectului menționate în articolul anterior, prevederi pe care le reluăm pe scurt:

  • convocarea organelor statuare se va face fie prin modalitățile prevăzute de art. 117 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990, fie prin orice mijloace de comunicare la distanță, care asigură transmiterea textului;

  • se va putea deroga de la actele constitutive ale societății în sensul că adunările generale ale acționarilor/asociaților pot avea loc și prin corespondență sau prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță, chiar dacă actul constitutiv nu prevede sau interzice astfel de mijloace;

  • mijloacele electronice de comunicare directă la distanță folosite vor fi teleconferința sau videoconferința, cu obligația respectării caracterului secret al votului, dacă este cazul, și a dreptului de exercitare a votului prin corespondență;

  • prevederile speciale se aplică și adunărilor generale convocate pe durata stării de urgență, dar care sunt întrunite ulterior încetării acestei stări, precum și adunărilor generale convocate și întrunite în primele 2 luni după încetarea stării de urgență.

Textul integral al O.U.G. nr. 62/2020 poate fi accesat aici.

Primirea actelor de identitate pe WhatsApp sancționată în baza GDPR

/in , /by

WhatsApp utilizat la serviciu

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (A.N.S.P.D.C.P.) a amendat Banca Comercială Română S.A. cu echivalentul sumei de 5000 EURO pentru că un salariat a primit copii ale actelor de identitate ale clienților (persoane fizice) prin aplicația WhatsApp instalată pe telefonul personal.

Ce s-a constatat?

Conform comunicatului de presă, A.N.S.P.D.C.P. a constatat următoarele:

  •  colectarea de date s-a făcut cu încălcarea procedurii de lucru interne;
  • operatorul nu a implementat măsuri tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscului prelucrării;
  •  operatorul nu a luat măsuri pentru a se asigura că orice salariat care acționează sub autoritatea sa și care are acces la date cu caracter personal nu le prelucrează decât la cererea sa,

Concluzii

Din cele relatate de A.N.S.P.D.C.P. trebuie să reținem că:

  • operatorul
    • trebuie să-și instruiască salariații și să monitorizeze respectarea procedurilor internare;
    • are nevoie de o verificare permanentă a măsurilor tehnice și organizatorice implementate pentru asigurarea unui nivel de securitate corespunzător riscului prelucrării;
  • salariații
    • trebuie să respecte procedurile interne și, dacă aceste proceduri interzic, să nu utilizeze dispozitivele personale pentru a prelucra date cu caracter personal în interes de serviciu;
    • trebuie să acorde atenție sporită activităților care implică prelucrarea de date cu caracter personal.

Proiect de O.U.G. – Adunările generale în timpul stării de urgență

/in , /by

Pe site-ul Ministerului Justiției a fost publicată o actualizare cu privire la Proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri în domeniul societăților pentru desfășurarea reuniunilor organelor statutare. Proiectul a intrat în proces de avizare interministerială și va fi propus Guvernului, spre adoptare.

Reguli noi pe timpul stării de urgență

Prevederile au ca obiect organizarea și desfășurarea reuniunilor organelor statutare ale societăților pe durata stării de urgență. Astfel, se propune ca în timpul stării de urgență adunările generale ale acționarilor/asociaților societăților reglementate de Legea societăților nr. 31/1990 să poată fi convocate fie prin modalitățile prevăzute de art. 117 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990 (convocare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și în unul dintre ziarele de largă răspândire), fie prin orice mijloace de comunicare la distanță, care asigură transmiterea textului.

Proiectul instituie o derogare de la actele constitutive ale societății deoarece prevede că adunările generale ale acționarilor/asociaților pot avea loc și prin corespondență sau prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță, chiar dacă actul constitutiv nu prevede sau interzice astfel de mijloace.

Mijloacele electronice de comunicare directă la distanță propuse

Conform reglementărilor propuse, mijloacele electronice de comunicare directă la distanță folosite pentru ținerea adunărilor generale ale acționarilor/asociaților, vor fi teleconferința sau videoconferința, cu obligația respectării caracterului secret al votului, dacă este cazul, și a dreptului de exercitare a votului prin corespondență.

Referitor la perioada în care aceste prevederi speciale vor fi aplicabile, în cadrul Proiectului se prevede că acesta va fi aplicabil și adunărilor generale convocate pe durata stării de urgență, dar care sunt întrunite ulterior încetării acestei stări, precum și adunărilor generale convocate și întrunite în primele 2 luni după încetarea stării de urgență.

Atenție la prelucrarea datelor cu caracter personal!

Chiar dacă Proiectul nu prevede în mod expres, regulile privind protecția datelor cu caracter personal trebuie respectate. Prin intermediul teleconferințelor sau videoconferințelor se colectează date cu caracter personal cum ar fi imaginea, adresa de IP sau locația participanților. Prin urmare, este foarte important ca organizația să aibă implementate proceduri care să asigure o prelucrare conformă și să respecte astfel drepturile persoanelor vizate.