Posts

Ghid autorizare activități la Registrul Comerțului

Atunci când o companie înființează un sediu, principal ori secundar, unde desfășoară activități, ea trebuie să obțină de la Registrul Comerțului autorizare pentru acele activități.

Știm că pentru antreprenori, în special cei aflați la început de drum, pare extrem de dificil să se ocupe de aceste formalități. Așa că venim în sprijinul vostru, dragi antreprenori, cu un ghid unde explicăm pas cu pas cum să completați formularele necesare și cum să constituiți dosarul pentru a fi gata de depus la Registrul Comerțului.

Ghidul poate fi descărcat de aici.

Stați pe aproape, urmează și altele!

Pentru a fi mereu la curent cu noutățile, vă invităm să dați like paginii noastre de facebook aici.

DPIA – Beneficiile evaluării de impact

Scriam într-un articol precedent faptul că și în situațiile în care unii operatori nu sunt obligați să efectueze evaluarea de impact, Grupul de Lucru „Articolul 29” recomandă efectuarea acesteia. Motivul acestei recomandări este acela că DPIA este un instrument util operatorilor de date pentru respectarea legislației privind protecția datelor.

Principalele beneficii ale întocmirii DPIA (Data Protection Impact Assessment)

  • ajută organizația să implementeze toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea RGPD;
  • reprezintă un mijloc eficient de dovedire a respectării prevederilor RGPD atunci când Autoritatea de supraveghere solicită informații în aceste sens;
  • contribuie la îmbunătățirea transparenței în activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal;
  • se va îmbunătăți modul în care organizația va folosi informațiile confidențiale;
  • în cazul în care DPIA  se va publica, va ajuta organizația să-și consolideze poziția de operator de încredere;
  • prin identificarea din timp a eventualelor probleme, poate aduce avantaje financiare deoarece rezolvarea unei probleme descoperite din timp este mai puțin costisitoare;
  • întocmirea DPIA ajută la creșterea conștientizării organizației asupra importanței confidențialității și a protejării datelor cu caracter personal.

Dacă doriți să aflați mai multe despre RGPD puteți accesa articolele postate pe pagina dedicată protecției datelor sau, dacă aveți întrebări, ni le puteți adresa folosind pagina de contact.

Punerea în întârziere

Punerea în întârziere – noțiune

Punerea în întârziere este manifestarea formală de voință prin care creditorul încunoștințează pe debitor, printr-o notificare scrisă că obligația lui a ajuns la scadență și îi solicită să o execute.

Punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului. Debitorul se află de drept în întârziere atunci când în contract s-a stipulat că simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect sau când se află în următoarele cazuri expres prevăzute de lege:

  1. dacă obligația nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit timp, pe care debitorul l-a lăsat să treacă, sau când nu a executat-o imediat, deși exista urgență;

  2. când prin fapta sa, debitorul a făcut imposibilă executarea în natură a obligației sau când a încălcat o obligație de a nu face;

  3. dacă debitorul și-a manifestat în mod neîndoielnic față de creditor intenția de a nu executa obligația sau când, fiind vorba de o obligație cu executare succesivă, refuză ori neglijează să își execute obligația în mod repetat;

  4. când nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi;

  5. când obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale.

Trebuie să aveți în vedere că toate cazurile în care debitorul se află de drept în întârziere trebuie dovedite de creditor. Orice declarație sau stipulație contrară precizată în contract se consideră nescrisă.

Sunt cazuri în care poate fi pus în întârziere și creditorul. De exemplu, în cazul în care acesta, în mod nejustificat, refuză primirea plății. În această situație legea spune că debitorul nu este ținut să restituie fructele culese după punerea în întârziere.

Aspecte practice

Cunoașterea reglementării punerii în întârziere prezintă importanță nu doar în ceea ce privește executarea obligațiilor contractuale, ci și în alte aspecte juridice cum ar fi:

  • data de la care curg dobânzile datorate de administrator, beneficiar, fiduciar sau executorul testamentar, în acest din urmă caz nefiind necesară punerea în întârziere;
  • riscul în contractul translativ de proprietate.

De exemplu, este bine de știut că:

  • beneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimonială fiduciară, datorează dobânzi pentru sumele cuvenite administratorului doar de la punerea în întârziere;

  • executorul testamentar datorează dobânzi pentru sumele de bani aferente succesiunii din ziua întrebuințării lor în interes personal, fără a fi necesară punerea în întârziere;

  • creditorul pus în întârziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. El nu se poate libera chiar dacă ar dovedi că bunul ar fi pierit și dacă obligația de predare ar fi fost executată la timp;

  • împlinirea termenului suspensiv nu îl scutește pe creditor de punerea în întârziere a debitorului, afară de stipulație contrară (deci, pentru a nu fi aplicabilă această regulă, este nevoie să se precizeze expres în contract faptul că la data împlinirii termenului suspensiv debitorul este de drept în întârziere);

  • punerea în întârziere a unuia dintre debitori, de drept sau la cererea creditorului, nu produce efecte împotriva celorlalți debitori.

Black Friday – ABC legislativ

Black Friday se apropie și, pe lângă ceea ce dorim să cumpărăm, este bine să știm cum se desfășoară legal această campanie și la ce să fim atenți. Prin urmare, am considerat că prezintă interes pentru dumneavoastră să vă reamintim ce spune legea despre vânzările promoționale.

Black Friday – vânzare promoțională sau lichidare de stoc?

Destul de multe persoane consideră că reducerile de Black Friday sunt de fapt lichidări de stoc. Pentru a lămuri ce fel de reducere este cea de Black Friday, vom reproduce în cele ce urmează definițiile date de legiuitor.

Ordonanța nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață definește vânzările promoționale ca fiind vânzările cu amănuntul/vânzările cash and carry/prestările de servicii de piață care pot avea loc în orice perioadă a anului, fără să facă obiectul notificării, cu condiția ca:

  • să nu fie efectuate în pierdere;
  • să se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum și la servicii vândute ori, după caz, prestate în mod curent;
  • produsele și serviciile promovate trebuie să existe la vânzare pe durata întregii perioade anunțate a vânzărilor promoționale sau comerciantul va informa consumatorii că oferta este valabilă numai în limita stocului disponibil.

Prin vânzare de lichidare se înțelege orice vânzare precedată sau însoțită de publicitate și anunțată sub denumirea de “lichidare” și care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalității sau numai a unei părți din stocul de produse dintr-o structură de vânzare cu amănuntul.

Prin urmare, cele două noțiuni sunt diferite, iar reducerile de Black Friday nu sunt și nu pot fi în mod legal lichidări de stoc.

Reguli de fixare și publicitate a prețurilor de Black Friday

Promoțiile de Black Friday trebuie să respecte următoarele reguli pentru a se încadra în limitele legii:

  • reducerea de preț trebuie să se raporteze la prețul de referință practicat în același spațiu de vânzare pentru produse sau servicii identice;

  • orice anunț de reducere de prețuri, indiferent de forma, modul de publicitate și motivația reducerii, trebuie să se adreseze ansamblului consumatorilor și să indice în cifre o reducere în raport cu prețurile de referință;

  • este interzis ca o reducere de preț pentru un produs și/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părți din produs și/sau serviciu.

Prețul de referință reprezintă cel mai scăzut preț practicat în același spațiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării prețului redus.

Dacă aveți calitatea de comerciant ar trebui să acordați atenție maximă următoarelor precizări.

Nu sunt considerate vânzări promoţionale:

  • acțiunile de promovare efectuate de producători;
  • acțiunile de lansare de produse/servicii noi pe piață.

Publicitatea prin catalog și ofertele de reducere de prețuri lansate de comercianții care practică vânzarea prin corespondență pot fi valabile numai până la epuizarea stocurilor, cu condiția ca această mențiune să figureze vizibil și lizibil în catalog.

Toate documentele justificative legale care atestă veridicitatea prețului de referință trebuie să fie păstrate pentru a putea fi prezentate ori de câte ori este nevoie organelor de control abilitate. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei.

Orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat o formă de publicitate înşelătoare şi este sancţionat conform reglementărilor legale în vigoare.

Anunțul promoțional

Conținutul anunțului privind reducerea de prețuri este reglementat special de Normele metodologice ale O.G. nr. 99/2000 și trebuie să precizeze:

  • reducerea efectivă în raport cu preţul de referinţă, care reprezintă cel mai scăzut preţ practicat în aceeaşi suprafaţă de vânzare, pentru produse sau servicii identice, în perioada ultimelor 30 de zile calendaristice înainte de data aplicării preţului redus;

  • produsele sau serviciile ori categoriile de produse sau servicii la care se referă anunţul publicitar;

  • perioada pentru care produsele sau serviciile respective sunt oferite la preţ redus; în cazul lichidărilor şi soldărilor această condiţie poate fi înlocuită de menţiunea: “până la epuizarea stocului”. Această menţiune poate fi folosită şi în cazul vânzărilor promoţionale.

Cerințele de mai sus se aplică oricărui anunţ de reducere de preţuri, indiferent de:

  • formă – afişe pe vitrine, prospecte, anunţuri în presă, radio, televiziune sau orice altă formă;

  • modul de publicitate – scrisă, orală sau orice alt mod;

  • motivația reducerii – soldări, lichidări sau orice altă motivație.

În cazul în care constatați nerespectarea regulilor de desfășurare a campaniei promoționale vă recomandăm ca mai înainte de a efectua orice acțiune să încercați să rezolvați problema cu reprezentanții magazinului în cauză urmând ca ulterior să sesizați Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor competent. Lista comisariatelor o puteți consulta aici.

RGPD – Domeniul teritorial de aplicare

RGPD se aplică doar operatorilor aflați pe teritoriul UE?

Conform art. 3 din RGPD, regulamentul se aplică prelucrării datelor cu caracter personal:

  • în cadrul activităților unui sediu al unui operator sau al unei persoane împuternicite de operator pe teritoriul Uniunii, indiferent dacă prelucrarea are loc sau nu pe teritoriul Uniunii;

  • ale unor persoane vizate care se află în Uniune de către un operator sau o persoană împuternicită de operator care nu este stabilit(ă) în Uniune, atunci când activitățile de prelucrare sunt legate de:

    • oferirea de bunuri sau servicii unor astfel de persoane vizate în Uniune, indiferent dacă se solicită sau nu efectuarea unei plăți de către persoana vizată; sau

    • monitorizarea comportamentului lor dacă acesta se manifestă în cadrul Uniunii;

  • de către un operator care nu este stabilit în Uniune, ci într-un loc în care dreptul intern se aplică în temeiul dreptului internațional public.

Concret, RGPD se aplică direct în toate statele membre, chiar și în cazul în care sediul operatorului de date nu se află pe teritoriul UE cu condiția ca bunurile sau serviciile operatorului să fie adresate cetățenilor UE. Prin urmare, nu contează locul unde sunt prelucrate datele cu caracter personal atâta timp cât sunt întrunite cerințele de mai sus.

Interpretări date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)

În ceea ce privește sediul, CJUE în cauza C-230/14 (Weltimmo vs. NAIH), a reținut că noțiunea de sediu „înlătură orice abordare formalistă conform căreia o întreprindere ar fi stabilită exclusiv în locul în care este înmatriculată și se extinde la orice activitate reală și efectivă, chiar minimă, exercitată într-o formă de instalare stabilă.”

Organizațiile care dețin birouri de vânzări pe teritoriul UE, prin intermediul cărora efectuează activități de promovare sau de publicitate/marketing care vizează rezidenții din UE, vor trebui să respecte prevederile RGPD având în vedere faptul că, așa cum a declarat CJUE în cauza C-131/12 (Google Spain SL, Google Inc. vs.(AEPD), Mario Costeja González), „o prelucrare a datelor cu caracter personal este efectuată în cadrul activităților unui sediu al operatorului pe teritoriul unui stat membru, în sensul acestei dispoziții, în cazul în care operatorul unui motor de căutare înființează într-un stat membru o sucursală sau o filială destinată promovării și vânzării spațiului publicitar de pe pagina acestui motor, a cărei activitate este orientată către locuitorii acelui stat membru.”

Referitor la situația oferirii de bunuri sau servicii persoanelor vizate situate pe teritoriul UE, simpla accesare a unui site din interiorul UE nu este suficientă pentru a declanșa aplicabilitatea Regulamentului.  În acest sens, a se vedea cauzele conexate C-585/08 și C-144/09.

RGPD – Domeniul material de aplicare a Regulamentului privind prelucrarea datelor personale

În ce situații de aplică RGPD?

Regulamentul se aplică pentru prelucrarea datelor cu caracter personal așa cum au fost definite în articolul precedent.

Conform Regulamentului, nu prezintă importanță dacă prelucrarea s-a făcut total sau parțial prin mijloace automatizate. În aceeași măsură Regulamentul se aplică și datelor cu caracter personal care au fost prelucrate prin alte mijloace decât cele automatizate.

Pentru a clarifica limita aplicabilității Regulamentului, la articolul 2 alin. 2 sunt reglementate situațiile în care Regulamentul nu se aplică.

Situații de excepție privind prelucrarea datelor cu caracter personal

Astfel, nu se vor aplica prevederile Regulamentului atunci când:

  • datele cu caracter personal sunt prelucrate în cadrul unei activități care nu intră sub incidența dreptului Uniunii;

  • statele membre desfășoară activități care intră sub incidența capitolului 2 al titlului V din Tratatul UE – Dispoziții speciale privind politica externă și de securitate comună;

  • este vorba de o persoană fizică în cadrul unei activități exclusiv personale sau domestice;

  • autoritățile competente prelucrează datele cu caracter personal în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor, sau al executării sancțiunilor penale, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice și al prevenirii acestora.

RGPD – Datele cu caracter personal

Pentru că protecția datelor cu caracter personal este un subiect din ce în ce mai ”fierbinte”, vom începe de astăzi să explicăm principalele noțiuni vizate de noua reglementare și drepturi și obligații pe care diverși actori din domeniu le au.

Nu uitați că RGDP (Regulamentul UE 2016/679) devine aplicabil din 25.05.2018.

Ce înseamnă date cu caracter personal?

RGPD definește datele cu caracter personal ca fiind „orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.”

Noutăți introduse de RGPD

Față de actuala reglementare (DIRECTIVA 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date), RGPD clarifică și chiar extinde în unele cazuri noțiunea de date cu caracter personal, cum ar fi:

  • identificatorii unici – din cuprinsul definiției de mai sus rezultă că în noțiunea de „date cu caracter personal” sunt incluse date de localizare sau identificatorul online. Aceasta înseamnă că adresele de IP sau ID-urile telefoanelor mobile sunt date cu caracter personal care trebuie protejate.

  • datele pseudonimizate – este vorba despre o noțiune nou introdusă de RGPD și se referă la datele personale care au fost supuse unor măsuri tehnologice (cum ar fi hashing-ul sau criptarea) astfel încât să nu se mai poată identifica direct o persoană fără a utiliza informații suplimentare.

  • datele genetice și datele biometrice – RGPD definește separat aceste noțiuni și ambele sunt tratate ca date personale sensibile. Acestea beneficiază de protecție sporită și, de regulă, este nevoie de consimțământul expres al persoanelor în cazul în care aceste date urmează să fie procesate.

Reglementarea detaliată a noțiunii de „date cu caracter personal” prin RGPD are implicații majore pentru afacerile online, în special cele din sectoarele de analiză, publicitate, marketing și social media.

Quick service for accessing information on companies in insolvency

Free services for checking up companies

Did you know that in Romania you may access free information on companies in insolvency from seven EU Member States? The Romanian Trade Register Office has implemented a quick service for accessing this kind of information.

Furthermore, this service is free of tax. Also, it was developed in a project run by the European Commission in collaboration with the insolvency registers of Austria, the Czech Republic, Estonia, Germany, the Netherlands, Romania and Slovenia.

Thus, the free information regards businesses that are subject to insolvency proceedings registered in the national registers of the above mentioned states. The information can be found here.

Check your business partners!

So, if you want to create a start up or if you want to finance a business in the U.E., using this service you may check your potential and current business partners by quickly accessing up-to-date and real-time information.

Also, the Romanian Trade Register Office offers free information regarding the companies mentioned in the Insolvency Proceedings Bulletin.  This information regards:

  • the name of the debtor;
  • the unique tax identification code;
  • the registration number;
  • the name of the procedural document published in the Insolvency Proceedings Bulletin;
  • the procedural document;
  • the number and date of the court file;
  • the court;
  • the bulletin number and the date of publication.

Cum pot antreprenorii români să iasă cu business-ul lor peste graniță

Cât de multe companii românești au curajul să se extindă cu business-ul peste granițele țării? Aceasta este una dintre întrebarile dezbătute la evenimentul “Cum pot antreprenorii români să iasă cu business-ul lor peste graniță”, eveniment  la care echipa Start Lawyers a participat.

Antreprenori de succes și reprezentanți ai Guvernului României au vorbit despre provocările pe care firmele românești le întâmpină și modalitatea în care ele ar putea fi depășite.

Datele statistice arată că 22000 companii românești au avut în anul 2016 activitate de export, cu o valoare a exporturilor de 57,3 miliarde de euro, Automobile Dacia fiind cel mai mare exportator. Pe de altă parte, 83000 companii au avut activități de import, cel mai mare importator fiind tot Automobile Dacia.

Dar cum se poate efectua extinderea unei companii în alte state?

Speakerii au răspuns la această întrebare indicând două posibilități: fie prin cumpărarea unei firme deja existente pe piata externă, cu avantajul personalului achiziționat la pachet, fie prin deschiderea unui start-up, cu avantajul că nu trebuie continuat un business care deja a fost început de către altcineva.

Pentru evitarea riscului de eșec antreprenorii trebuie să cunoască foarte bine următoarele:

  • unde doresc să se extindă;
  • cu ce fel de produse doresc să se extindă;
  • ce fel de public țintesc;
  • ce buget au pentru extindere.

De asemenea,  este nevoie ca mai înainte de extindere aceștia să studieze bine piața respectivă și să fie foarte bine informați cu privire la modalitatea de a face afaceri acolo.  Buna înțelegere a riscurilor externe și a nevoii capitalului de muncă al lor reprezintă avantaje care nu sunt de neglijat. Un aspect important îl constituie și contactele deținute în țara respectivă cum ar fi prietenii sau chiar ambasadele care îi pot îndruma și pune în legatură cu alte persoane din domeniu, ce le pot facilita accesul pe piața respectivă.

În plus, o analiză importantă pentru extindere pe altă piață este cea SWOT, analiză care în acest caz se aplică simultan atât pe plan intern, la nivel de companie  (despre punctele tari și slabe ale companiei – SW), cât și pe plan extern (despre oportunitățile pieței noi, dar și pericolele acesteia ce pot afecta afacerea – OT).

Echipa Start Lawyers participă activ la evenimente, seminarii, conferințe în domenii de interes ale clienților noștri pentru că ne dorim să fim la zi cu informațiile, astfel încât să oferim cele mai bune sfaturi și să ne îmbunătățim continuu cunoștințele.