Proiect ANSPDCP – Decizie privind Cerințele suplimentare pentru acreditarea organismelor de certificare

/in , /by

Conform comunicatului de presă din data de 10/09/2020, ANSPDCP a publicat pentru a fi supus dezbaterii publice „Proiectul de Decizie a ANSPDCP privind Cerințele suplimentare pentru acreditarea organismelor de certificare în temeiul art. 43 din Regulamentul (UE) 2016/679”.

Asociația de Acreditare din România – RENAR a fost consultată la elaborarea cerințelor suplimentare din proiect.

Cerințele suplimentare pentru acreditarea organismelor de certificare se transmit pentru aviz Comitetului European pentru Protecția Datelor, în concordanță cu art. 64 din Regulamentul (UE) 2016/679.

În termen de 10 zile calendaristice de la data publicării anunțului, persoanele interesate pot transmite ANSPDCP propuneri și sugestii cu privire la proiectul de decizie.

Vești bune pentru fermieri: a fost aprobat logotipul „100% rasă autohtonă“

/in , /by

Fermierii își vor putea evidenția produsele cu eticheta 100% rasă autohtonă în cazul în care acestea provin de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic.

Recent a fost publicat un act normativ care reglementează utilizarea voluntară a logotipului 100% rasă autohtonă privind autenticitatea produselor de origine animală, precum și stabilirea cadrului legal necesar aplicării acestuia. Este vorba despre Legea nr. 190/2020 care are în vedere susținerea fondului genetic al raselor și menținerii diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic, care fac parte din lista raselor autohtone din România, menționate în anexa nr. 1 a legii.

Scopul legii este de a îmbunătăți producția și comercializarea produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic.

Versiunea bicromatică a mărcii este prezentată mai jos:

Cine sunt beneficiarii?

Beneficiari ai logotipului „100% rasă autohtonă“ sunt producătorii agricoli:

  • persoane fizice și juridice;
  • persoane fizice autorizate;
  • întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale;
  • cooperativele agricole constituite conform prevederilor Legii cooperației agricole nr. 566/2004,

Entitățile responsabile de rase sunt entitățile care conduc registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în Lista raselor autohtone din România și sunt recunoscute de către Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu“ (ANZ). Acestea sunt solicitanții logotipului „100% rasă autohtonă“ și stabilesc „Caietul de sarcini”, setul de condiții în baza căruia un beneficiar poate utiliza logotipul 100% rasă autohtonă pe produsele provenite de la acesta.

Criterii de eligibilitate

Beneficiarii trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) dețin animale de rasă încadrate în una dintre rasele incluse în Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr. 1, conform deciziei emise de ANZ;

b) animalele sunt înscrise în registrul genealogic al rasei sau în cazul altor specii de interes zootehnic care se regăsesc în evidențele zootehnice;

c) înființează și conduc evidențele primare în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare al registrului genealogic;

d) se obligă prin angajament scris să aplice logotipul distribuit de entitate numai pentru produsele care provin de la animale din rase autohtone.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează normele metodologice de punere în aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern.

Textul integral al legii poate fi consultat aici.

ONG – S-a prelungit termenul de depunere a declarației privind beneficiarul real

/in /by

În Monitorul Oficial nr. 771 din 24 august 2020, a fost publicată O.U.G. nr. 142 din 19 august 2020 pentru prelungirea termenelor privind depunerea unor documente prevăzute în sarcina asociațiilor și fundațiilor.

Data de 1 noiembrie 2020 este termenul până la care se poate depune declarația privind beneficiarul real, pentru anul 2020.

Același termen se aplică și obligației de completare a documentelor potrivit cerințelor prevăzute la art. 6, 7, 16 și 17 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, astfel cum au fost stabilite prin art. 63 din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Inițial, termenul a fost 21.07.2010, iar ulterior a fost prelungit cu 3 luni de la data încetării stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020, termen care a expirat la 14/08/2020.

Textul O.U.G. nr. 142/2020 poate fi consultat aici.

Dezincriminarea unor infracțiuni prevăzute de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

/in , /by

În 12 august 2020, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții a fost modificată de Legea nr. 171/2020.

Ce fapte au fost dezincriminate?

Prin această modificare au fost dezincriminate o serie de fapte cum ar fi executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a următoarelor tipuri de lucrări:

  • lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;
  • lucrări de foraje și excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață, subterane sau subacvatice;
  • organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote.

Aceste fapte constituiau infracțiuni și se pedepseau cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Faptele dezincriminate devin contravenții

În reglementarea actuală, faptele dezincriminate sunt contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.

Sancțiuni noi în domeniul detașării salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale

/in , , /by

Sancțiuni și prevederi noi ca urmare a transpunerii Directivei 2018/957/UE

Prin Legea nr. 172/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 736 din 13 august 2020, este transpusă Directiva 2018/957/UE de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

Pe lângă mai multe modificări referitoare la definirea și redefinirea unor noțiuni, la introducerea de noi obligații pentru întreprinderile utilizatoare și la perioada de detașare transnațională, noul act normativ mai prevede și noi contravenții care se sancționează cu amenzi între 6.000 lei și 20.000 lei, după cum vom arăta în cele ce urmează:

amenda de la 6.000 lei la 10.000 lei se aplică întreprinderii utilizatoare care nu respectă obligația de informare prevăzută la art. 5^1 alin. (2) – nu informează agentul de muncă temporară asupra luării măsurii detașării;

Acest articol este nou introdus și privește obligația întreprinderii utilizatoare de a informa asupra măsurii pe agentul de muncă temporară care a pus la dispoziție salariatul, cu cel puțin 30 de zile înainte ca acesta înceapă activitatea pe teritoriul unui alt stat membru, altul decât România.

amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei se aplică întreprinderii utilizatoare care nu respectă obligația de informare prevăzute la art. 6^2 alin. (2). – nu informează, în scris, agentul de muncă temporară cu privire la remunerație, condițiile de muncă, încadrare în muncă pe care le aplică la nivelul întreprinderii;

La art. 6^2 se prevede o excepție de la prevederile art. 6 din lege, pentru situația salariatului pus la dispoziție de către un agent de muncă temporară, la o întreprindere utilizatoare stabilită sau care își desfășoară activitatea pe teritoriul României. În acest caz salariații beneficiază de condițiile de muncă prevăzute la art. 1 (probabil art. 11 pentru că art. 1 se referă la aplicabilitatea actului normativ, nu la condițiile de muncă) alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2011 privind condițiile de funcționare, precum și procedura de autorizare a agentului de muncă temporară, iar întreprinderea utilizatoare stabilită sau cea care își desfășoară activitatea pe teritoriul României informează, în scris, agentul de muncă temporară cu privire la remunerație, condițiile de muncă, încadrare în muncă pe care le aplică la nivelul întreprinderii.

Deși nu este prevăzut un termen pentru transmiterea notificării, considerăm că se poate aplica termenul de cel puțin 30 de zile înainte ca acesta înceapă activitatea.

amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei se aplică încălcarea obligației de informare prevăzute la art. 11^3 alin. (1) – nu informează anterior detașării, în scris, salariatul detașat cu privire la elementele expres prevăzute la art. 11^3 alin. (1)  .

Conform acestui alineat nou introdus, întreprinderile prevăzute la art. 3 lit. b) au obligația de a informa, în scris, salariatul detașat de pe teritoriul României, anterior detașării, cu privire la:

  • elementele constitutive ale remunerației la care are dreptul lucrătorul, în conformitate cu legislația aplicabilă în statul membru gazdă, și nivelul acestora;
  • cuantumul total al remunerației acordate salariatului pe perioada detașării, cu evidențierea distinctă a indemnizației specifice detașării, atunci când aceasta este acordată;
  • cheltuielile efectiv generate de detașare, precum transportul, cazarea și masa, precum și modalitatea de acordare sau de rambursare a acestora, respectiv modalitatea de asigurare a transportului, cazării sau mesei, după caz;
  • linkul către site-ul oficial național unic creat de statul membru gazdă în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012.

Informarea trebuie să mai cuprindă și informațiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cazul în care durata detașării este mai mică sau egală cu 7 zile consecutive, nu se aplică dispozițiile privind informarea asupra:

  • elementelor constitutive ale remunerației la care are dreptul lucrătorul;
  • linkului către site-ul oficial național unic creat de statul membru gazdă.

Metodologia-cadru pentru școlile-pilot, școlile experimentale și de aplicație

/in , /by

Metodologia-cadru anunțată de H.G. nr. 559/2020

Prin Hotărârea Guvernului nr. 559/2020 privind funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație s-a stabilit că, în scopul publicării listei unităților de învățământ preuniversitar care vor funcționa ca unități-pilot, experimentale și de aplicație, ministrul educației și cercetării va aproba Metodologia de înființare și funcționare a unităților-pilot, experimentale și de aplicație care va cuprinde:

  1. modalitatea prin care unitățile de învățământ preuniversitar pot solicita dobândirea statutului de unitate-pilot, experimentală și de aplicație;
  2. criteriile de selecție;
  3. modelele curriculare și de carieră didactică;
  4. structura de personal și modalitățile de organizare a normei de muncă pentru personalul didactic și nedidactic;
  5. mecanismele de finanțare;
  6. mecanismul de monitorizare și evaluare;
  7. alte reglementări necesare înființării și funcționării.

Prin urmare, în Monitorul Oficial nr. 730 din 12 august 2020 a fost publicată Metodologia-cadru care reglementează înființarea, organizarea și funcționarea unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație. Aceasta cuprinde prevederi referitoare la:

  • Dispoziții generale privind unităților de învățământ preuniversitar cu statut de unități-pilot, experimentale și de aplicație;
  • Selecția unităților de învățământ preuniversitar cu statut de școli-pilot, școli experimentale și școli de aplicație;
  • Înființarea, organizarea și funcționarea școlilor-pilot, experimentale și de aplicație;
  • Dispoziții finale care privesc:
    • cazul aplicării unor inovații cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului național;
    • individualizarea tipurilor de unități de învățământ care pot solicita/primi statutul de unitate de învățământ pilot, experimentală și de aplicație;
    • cazuri în care poate fi solicitată încetarea pilotării;
    • mențiuni privind organizarea și desfășurarea procesului educațional, precum și privind participarea elevilor.

Pentru cei interesați, am redactat un document în care am sistematizat prevederile metodologiei astfel încât acestea să fie mai ușor de urmărit. Documentul poate fi descărcat de aici.↵

Măsuri de sprijinire a salariaților și angajatorilor

/in , , /by

În Monitorul Oficial nr. 720 din 10 august 2020, a fost publicată O.U.G. nr. 132 din 7 august 2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă. Textul integral al actului normativ poate fi consultat aici.

Care sunt măsurile de sprijin introduse prin O.U.G. nr. 132 din 7 august 2020?

Măsurile de sprijin sunt următoarele:

  1. posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii;
  2. pentru salariații afectați de reducerea timpului de muncă, acordarea unei indemnizații de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat;
  3. angajatorii vor putea deconta indemnizația de 75% din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea;
  4. acordarea unei indemnizații lunare de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, pentru profesioniștii, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;
  5. acordarea de la bugetul de stat a unei sume reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă pentru persoanele care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional;
  6. decontarea unei părți din salariul acordat noilor angajați cu care s-au încheiat contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni, suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate în aceste locuri de muncă, pentru o perioadă de lucru de 8 ore/zi, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020;
  7. acordarea unui sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat în scopul desfășurării activității în regim de telemuncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 81/2018, pentru achiziționarea de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă.

Când se aplică derogarea de la Codul muncii?

  • derogarea se aplică atunci când reducerea temporară a activității este cauzată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii.

Cui se aplică prevederile O.U.G. nr. 132/2020?

Măsurile se aplică:

  • angajatorilor – societăți reglementate de e Legea societăților nr. 31/1990, inclusiv filiale, sucursale sau alte sedii secundare, organizații neguvernamentale;
  • profesioniștilor, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil;
  • persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;
  • angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, diminuarea se raportează la veniturile realizate;
  • salariaților (indiferent dacă au program în ture sau program de muncă inegal);
  • ucenicilor – doar în anumite condiții – angajatorul trebuie să asigure ucenicului accesul la pregătire teoretică și practică pentru dobândirea competențelor prevăzute de standardul ocupațional, respectiv de standardul de pregătire profesională, potrivit Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă;
  • persoanelor care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional, potrivit prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, care își desfășoară activitatea în unul dintre domeniile prevăzute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2.

Cui nu i se aplică prevederile O.U.G. nr. 132/2020?

Măsurile de sprijin nu se aplică:

  • instituțiilor publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;
  • angajatorilor care se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate, potrivit legii;
  • angajatorilor care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.

Cum se aplică posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă?

  • mai înainte de a comunica decizia salariatului, angajatorul trebuie să informeze și să consulte sindicatul, reprezentanții salariaților sau salariații, după caz, asupra luării acestei măsuri;
  • după informare și consultare, angajatorul stabilește prin decizie reducerea timpului de muncă, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive, cu obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună (reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal);
  • cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, angajatorul trebuie să comunice salariatului
    • decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă;
    • programul de lucru aplicabil;
    • modul de repartizare a programului pe zile și
    • drepturile salariale aferente;
  • cel târziu în ziua anterioară aplicării măsurii, angajatorul va transmite decizia în registrul general de evidență a salariaților.

Ce primesc angajații?

Pe durata reducerii timpului de muncă, salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat. Aceștia beneficiază și de toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Cine plătește indemnizația?

Indemnizația de 75% este suportată de angajator și se achită la data plății salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Procedura de decontare a sumelor, precum și perioada de aplicare a măsurii prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului care va fi aprobată în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

Dacă, din diferite motive, angajatorul nu recuperează indemnizația de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, acesta nu are dreptul de a o recupera de la salariat. Indemnizația acordată reprezintă venit de natură salarială și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, în condițiile legii și (în cazul în care în cursul aceleiași luni, salariatul obține atât venituri din salarii, cât și indemnizația) se cumulează, în vederea acordării deducerii personale.

Interdicții pentru angajatori

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii privind reducerea programului de lucru sunt interzise

  • reducerea programului de lucru în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, pentru salariații afectați de măsura reducerii timpului de muncă în baza O.U.G. nr. 132/2020;
  • angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus;
  • subcontractarea de activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus;
  • acordarea de bonusuri, precum și alte adaosuri la salariul de bază pentru structura de management a angajatorului se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii;
  • nu poate iniția concedieri colective în lunile în care se aplică măsura reducerii timpului de muncă.

Interdicții pentru salariați

Pe perioada aplicării măsurii reducerii timpului de muncă, salariații afectați de această măsură nu pot efectua muncă suplimentară la același angajator.

Condiții cerute angajatorilor pentru a putea beneficia de noile măsuri

Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă și poate solicita decontarea indemnizației dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

  • măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
  • reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii reducerii timpului de muncă sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior. În cazul organizațiilor neguvernamentale, precum și al angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, diminuarea se raportează la veniturile realizate.

Sancțiuni

În baza O.U.G. nr. 132/2020, constituie contravenție primirea la muncă sau prestarea oricărui alt tip de muncă, inclusiv în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în interesul angajatorului, a unuia sau a mai multor salariați, în afara programului de lucru stabilit în urma reducerii timpului de muncă. În caz de neconformare, angajatorul va fi sancționat cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei. Aceste prevederi vor intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării, 10 august 2020.

 

Sancțiuni noi pentru angajatori – reglementarea hărțuirii morale la locul de muncă

/in , /by

Modificarea și completarea O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare

În Monitorul Oficial nr. 713 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 167/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Pe lângă o serie de modificări care se referă la hărțuirea morală la locul de muncă, actul normativ prevede și obligații noi pentru angajatori a căror neîndeplinire se sancționează cu amenda.

Ce este nou?

  • sunt introduse prevederi referitoare la hărțuirea morală la locul de muncă – este definită noțiunea de hărțuire morală la locul de muncă, sunt menționate formele de manifestare ale acesteia, se prevede că stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă și că angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale regulamentului intern al angajatorului;
  • se introduce obligația angajatorului de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă;
  • se prevede că intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită;
  • se introduce sancționarea hărțuirii morale la locul de muncă săvârșită de către un angajat, aceasta fiind contravenție, și se pedepsește cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;
  • în cazul angajatorului constituie contravenție și se sancționează cu amendă
    • neîndeplinirea de către angajator a obligațiilor de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă – amenda aplicabilă este de la 30.000 lei la 50.000 lei;
    • stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. – amenda aplicabilă este de la 50.000 lei la 200.000 lei
  • sunt prevăzute soluțiile pe care le poate dispune instanța de judecată, soluții pe care le poate lua și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă (exceptând obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului);
  • se prevede că neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Consiliu constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei;
  • este abrogată prevederea privind prescrierea sancțiunilor contravenționale în termen de 6 luni de la data soluționării petiției de către Consiliu.

Ce obligații noi au angajatorii?

  • să ia orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă – nerespectarea se sancționează cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei;
  • să nu stabilească (în orice formă) reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă – ignorarea prevederii se sancționează cu amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei.

Aceste noi obligații presupun revizuirea regulilor și procedurilor interne (chiar și cele nescrise), inclusiv a Regulamentului intern al unității pentru a se asigura că noile prevederi sunt respectate.

Textul integral al actului normativ poate fi consultat aici.

Poșta Română și Viva Credit IFN S.A. amendate în baza GDPR

/in , /by

Poșta Română

ANSPDCP a sancționat contravențional Poșta Română cu amendă în cuantum de 9.686,60 lei, echivalentul a 2000 euro, ca urmare a primirii unei notificări de încălcare a securității datelor trimisă de operator.

În urma investigației efectuate s-a constatat că Poșta Română nu a luat măsurile tehnice și organizatorice adecvate care să prevină accesul neautorizat la datele cu caracter personal (adrese de e-mail și numere de telefon) pe adresa https://awb.posta-romana.ro aparținând operatorului sancționat, ceea ce a dus la compromiterea confidențialității datelor personale a 81 de persoane vizate.

Comunicatul ANSPDCP poate fi consultat aici.

Viva Credit IFN S.A.

Amenda în cuantum de 9680 lei, echivalentul sumei de 2000 EURO, a fost aplicată pentru că operatorul nu a soluționat cererea petentului prin care își exercita dreptul de ștergerea datelor și nu a furnizat acestuia informații cu privire la acțiunile întreprinse în urma cererii sale în termen de cel mult o lună (sau maximum 3 luni, prezentând și motivele întârzierii) la adresa sa de domiciliu sau la adresa de contact (e-mail) disponibilă în evidențele sale.

Autoritatea a aplicat și o măsura corectivă în sensul obligării operatorului de a transmite un răspuns petentului la cererea depusă, în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea procesului-verbal.

Comunicatul ANSPDCP poate fi consultat aici.

 

Modificări ale legislației privind protecția mediului

/in , , /by

Prin Legea nr. 140 din 21 iulie 2020 publicată ieri în M. Of. nr. 647/22 iulie 2020, s-a modificat și completat O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Modificările și completările sunt următoarele:

  • este modificată definiția avizului de mediu pentru produse de protecție a plantelor, respectiv pentru îngrășăminte, astfel: „act administrativ emis de autoritatea competentă de implementare pentru protecția mediului, prin compartimentul cu atribuții în domeniul respectiv, necesar în procedura de omologare a produselor chimice de protecție a plantelor și, respectiv, de autorizare a îngrășămintelor chimice”;
  • este modificată obligația privind modalitatea de stocare a îngrășămintelor chimice și produselor de protecție a plantelor, obligație a persoanelor juridice care produc, stochează, comercializează și/sau utilizează îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor. În urma modificării, persoanele juridice în cauză pot să stocheze îngrășămintele chimice și produsele de protecție a plantelor pentru o perioadă nedeterminată conform fișei cu date de securitate emisă de producător. Anterior modificării, produsele puteau fi stocate temporar, numai ambalate și în locuri protejate, bine aerisite;
  • este introdusă o nouă contravenție: nerespectarea obligațiilor persoanelor fizice și juridice de a supraveghea și asigura depozitarea îngrășămintelor chimice potrivit fișei cu date de securitate emisă de producător; Aceasta se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice.

Dacă doriți să fiți la curent cu noutățile legislative, puteți accesa newsletterul postat în fiecare luni pe blog și pe pagina de Facebook.