Posts

Copyright Directive – Pros and Cons (EN)

The European legislative landscape is now in a heated debate about the new Copyright Directive, a directive that seeks to regulate the creators’ copyright remuneration for their online content. Simply put, it refers to situations when journalists, musicians, actors etc. creates content that is published in the online environment, content that is then retrieved and published by different people on various platforms and publications. At this time, this content can be freely retrieved without the obligation to pay its author for redistribution. The Directive aims to force large online platforms (such as Youtube or Google News) to pay royalties to news publishers and content creators for their content shared on their platforms, considering that those who share that content are platforms users and not the platforms themselves.

The new regulation encountered strong opposition from platform users and platforms owners, who believe that this will lead to restrictions regarding freedom of expression in the online environment and right to information because, in order to avoid paying such remuneration, those platforms will stop the sharing of such content.

What critics say

The online complaints about the Copyright Directive are particularly focused on Articles 11 and 13.

Article 11 regulates the so-called “link tax”. Thus, reproduction that contains more than one word or very short news extracts will require licensing.

Therefore, Google, Facebook, Reddit, or any other media platform should pay the tax to the rightsholders for posting links to their content or for snippets posted via platforms by users.

Critics argue that, in addition to the fact that no exceptions have been introduced for services broadcasted by individuals or small companies owning monetized websites, art. 11 has the following drawbacks:

  • does not establish what is meant by “very short extracts”, leaving the jurisprudence to determine the meaning of the phrase;
  • does not define “news sites”, “commercial platforms”, and their meaning will be established by courts as in the case above;
  • involves the use of multiple licensing regimes from each Member State, thus making it more difficult for those operating in more than one Member State, which may lead to the impossibility of quoting or linking content without having a license to do so.

Faced with this Directive, according to Bloomberg (https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-01-22/google-says-it-s-considering-pulling-news-service-from-europe), Google has reported that will consider closing Google News in Europe if the Directive applies. Note that some time ago, Google closed Google News services in Spain due to similar legislative changes (https://europe.googleblog.com/2014/12/an-update-on-google-news-in-spain.html).

Regarding art. 13, things are even more complicated, with discontents being more numerous due to consequences that could seriously affect the online environment. They concern especially:

  • requiring commercial websites and application owners where users can post/share content to “make the best efforts” to license any content their users can upload,
  • requiring most websites (with few exceptions – small ones and very new ones) to take all measures to prevent online accessing or publishing of any unauthorized copy of a copyrighted work that an rightsholder has registered with the platform.

In order to comply with the requirements imposed by art. 13, even if not expressly provided, the following problems arise:

  • the need to use upload filters;
  • licensing all copyrighted content in the world.

Both upload filters and global licensing involve considerable costs and practical application problems. It is known that where filters were implemented, they did not work properly, often censoring legal content, for example when YouTube filters ranked a 12-second record of a cat that was purring as copyrighted content of EMI Music. More details and cases of poor filtering can be found here (https://juliareda.eu/2017/09/when-filters-fail/).

The critics opinion is that the Copyright Directive may threaten the future of the Internet by turning it into a tool for monitoring and controlling users by using content filters and limiting the freedom of expression and the access to information by introducing the link tax.

Opinion of the European Parliament

In the context of these heated debates, the European Parliament issued a press release on its website https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20190111IPR23225/q-and-a-on-the-draft -digital-copyright-directive? fbclid = IwAR2ewsKPgMYlYJr0b2epKzfoRFxeeC3gJKZTfJjTqJ24Y405VqEukrJkKGE through which it tries to answer the most controversial issues related to this Directive. The press release refers to the Directive’s version negotiated on 13 February 2019.

The EP believes that its approach does not create new rights or obligations. It is nothing more than a reinforcement in the online environment of copyright belonging to the content creators. Furthermore, what is currently legal and allowed to be shared will be the same under the new Directive.

The EP says the Directive will not affect the individuals, the regular platform users, but wants that the profit which is obtained by the big platforms as a result of online sharing to be shared with the creators of this content. Thus, platforms are encouraged to enter into “fair” licensing agreements with content authors and to assume their responsibility for hosted content.

Regarding the internet censorship critics, the EP says that the Directive does not do that. It only increases the legal responsibility of the platforms, but does not forbid users to upload content or platforms to host it.

Since skeptical voices raised the problem of the appearance of upload filters, as mentioned above, the EP points out that the Directive does not force the implementation of filters, nor does it provide for what kind of methods could be used, so setting up filters might be possible. Although is true that upload filters may fail sometimes, the EP considers that all the criticism should not be directed against it, but against those who created them.

Furthermore, the meme and GIF content are not covered by the Directive and are expressly protected. Also, the sharing of snippets or individual words from copyrighted content is exempted from paying the tax, provided the platform does not abuse by this facility. Moreover, the platforms less than 3 years old with an annual turnover of less than EUR 10 million and an average number of unique monthly visitors of less than 5 million will not have the same stringent obligations as large platforms according to the new Directive.

Thus, the EP considers that this approach stimulates quality content and fair remuneration, in particular by protecting authors with fewer resources to defend their rights. It also stresses that the whole fierce challenge of this Directive is an exaggeration of lobbyists, giving examples from the past where the catastrophic results predicted by them in other situations have not occurred.


What we know for sure is that the Directive will be adopted in one form or another. With all the criticism, we will watch the process closely to see if the current form of the Directive is the one that will be adopted.

The Directive is not immediately applicable, it will have to be implemented in the EU Member States by adopting their own national laws within 24 months of its publication in the Official Journal of the EU.

Directiva Copyright – pro și contra (RO)

În peisajul legislativ european se poartă acum dezbateri aprinse despre noua Directivă Copyright, directivă care își dorește să reglementeze situația remunerațiilor cuvenite autorilor de conținut din mediul online pentru drepturile de autor asupra conținutului. Mai simplu, se referă la situațiile când jurnaliștii, muzicienii, actorii etc. creează conținut pe care îl publică în mediul online, conținut care mai apoi este preluat și publicat de către diferite persoane pe diverse platforme și publicații. La momentul actual, acest conținut poate fi preluat liber, fără ca autorul său să fie obligatoriu remunerat pentru redistribuire. Directiva își propune să oblige marii jucători ai mediului online (cum sunt Youtube sau Google News) să plătească editorilor de știri și autorilor de conținut distribuit la ei pe platforme remunerațiile aferente drepturilor de autor. Aceasta în contextul în care cei care distribuie respectivul conținut sunt utilizatorii platformelor, iar nu platforma însăși.

Noua reglementare a întâlnit opoziție puternică din partea utilizatorilor de platforme și din partea proprietarilor platformelor, care consideră că aceasta va duce la restrângerea libertății de exprimare în mediul online și a dreptului la informare, întrucât pentru a evita plata unor asemenea remunerații, platformele respective nu vor mai permite distribuirea de conținut.

Ce spun criticii

Nemulțumirile din mediul online privind Directiva Copyright vizează în special articolele 11 și 13.

Articolul 11 reglementează așa-zisa ”taxă pe link”. Astfel, reproducerea care conține mai mult de un cuvânt sau extrase foarte scurte de știri va necesita o licențiere.

Practic, Google, Facebook, Reddit sau orice altă platformă de socializare ar trebui să plătească taxa titularilor drepturilor de autor pentru link-urile către conținutul lor sau pentru fragmentele de știri postate prin intermediul platformelor de către utilizatori.

Criticii susțin că, pe lângă faptul că nu au fost inserate excepții pentru serviciile difuzate de persoane fizice sau companii mici care dețin site-uri producătoare de venit, art. 11 are următoarele neajunsuri:

– nu stabilește ce înseamnă „extrase foarte scurte”, lăsând ca determinarea înțelesului sintagmei să fie stabilită jurisprudențial;

– nu definește “site-urile de știri”, “platformele comerciale”, definirea acestora urmând a fi făcută de instanțe ca și în cazul de mai sus;

– implică utilizarea mai multor regimuri de licențiere aferente fiecărui stat membru, îngreunând astfel situația celor care operează în mai multe state membre, situație care poate duce la imposibilitatea citării sau creării de link-uri la conținut fără a avea licență în acest sens.

Față de această reglementare, conform site-ului Bloomberg (https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-01-22/google-says-it-s-considering-pulling-news-service-from-europe), Google a transmis că, dacă directiva se va aplica, va lua în considerare închiderea Știrilor Google (Google News) în Europa. De menționat că acum ceva timp Google a închis serviciile Google News în Spania din cauza unor modificări legislative similare (https://europe.googleblog.com/2014/12/an-update-on-google-news-in-spain.html).

Referitor la art. 13, lucrurile sunt și mai complicate, nemulțumirile fiind mai numeroase din cauza unor consecințe care ar putea afecta grav mediul on-line. Acestea vizează în special:

– obligarea site-urilor comerciale și a deținătorilor de aplicații în care utilizatorii pot posta materiale de a depune “cele mai bune eforturi” pentru a licenția orice conținut pe care utilizatorii lor le-ar putea încărca,

– obligarea majorității site-urilor (cu mici excepții – cele mici și cele foarte noi) de a depune toate diligențele pentru a împiedica oricând accesarea sau publicarea online a oricărei copii neautorizate a unei opere pe care un proprietar a înregistrat-o pe platformă.

Pentru respectarea cerințelor impuse de art. 13, chiar dacă nu se prevede în mod expres, se pun următoarele probleme:

– necesitatea utilizării unor filtre automate care să verifice prealabil upload-urile sau postările utilizatorilor platformelor;

– licențierea întregului conținut protejat prin drepturi de autor din lume.

Atât filtrele pentru upload-uri, cât și licențierea la nivel global presupun costuri considerabile, dar și probleme în aplicarea practică. Este cunoscut faptul că acolo unde au fost implementate filtre, acestea nu au funcționat corespunzător, de multe ori cenzurând conținut legal cum ar fi cazul în care filtrele YouTube au clasificat o înregistrare de 12 secunde a unei pisici care torcea ca fiind conținut protejat de copyright al EMI Music. Mai multe detalii și cazuri de proastă funcționare a filtrelor puteți găsi aici (https://juliareda.eu/2017/09/when-filters-fail/).

Opinia criticilor este aceea că Directiva copyright poate amenința viitorul internetului prin transformarea acestuia într-un instrument de supraveghere și control al utilizatorilor folosind filtre de conținut și limitând libertatea de exprimare și accesul la informații prin introducerea taxei pe link.

Opinia Parlamentului European

În contextul acestor dezbateri aprinse, Parlamentul European a emis un comunicat pe site-ul propriu https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20190111IPR23225/q-and-a-on-the-draft-digital-copyright-directive?fbclid=IwAR2ewsKPgMYlYJr0b2epKzfoRFxeeC3gJKZTfJjTqJ24Y405VqEukrJkKGE prin care încearcă să răspundă la cele mai controversate chestiuni în legătură cu această directivă. Comunicatul se referă la varianta de directivă negociată la data de 13 februarie 2019.

Astfel, PE apreciază că demersul său nu creează drepturi sau obligații noi, ci nu este altceva decât o întărire și în mediul online a drepturilor de autor de care se bucură creatorii de opere. Mai mult, ceea ce este în prezent legal și permis a fi distribuit, va fi la fel și sub imperiul noii directive.

PE declară că directiva nu va afecta persoanele fizice, utilizatorii obișnuiți de platforme, însă își dorește ca profitul pe care marile platforme îl obțin ca urmare a distribuirii pe acestea a conținutului online să fie împărțit și cu autorii acestui conținut. Astfel, platformele sunt stimulate să încheie acorduri ”echitabile” de ”licențiere” cu autorii de conținut, asumându-și răspunderea pentru conținutul găzduit.

În ceea ce privește acuzația de cenzurare a internetului, PE susține că nu face asta, ci doar sporește răspunderea juridică a platformelor pentru conținutul găzduit, fără însă a le interzice utilizatorilor să încarce conținut ori platformelor să îl găzduiască.

Întrucât vocile sceptice au invocat și apariția de filtre automate pentru analizarea conținutului, așa cum am menționat mai sus, PE arată că directiva nu obligă la aplicarea de filtre, dar nici nu prevede ce fel de metode ar putea fi folosite pentru punerea sa în aplicare, astfel încât instituirea de filtre ar putea fi posibilă. Deși criticile conform cărora aceste filtre pot da greș sunt uneori valabile, PE consideră că acestea nu trebuie îndreptate împotriva sa, ci împotriva celor care le-au creat.

Mai mult, conținutul de tip meme și GIF nu intră sub incidența directivei, fiind expres protejate. De asemenea, sunt exceptate de la plata remunerațiilor și distribuirile de fragmente scurte sau cuvinte individuale din conținuturi protejate de drepturi de autor, cu condiția ca platforma să nu abuzeze de această facilitate. Nici platformele cu mai puțin de 3 ani de la înființare, care au o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane EUR și un număr mediu de vizitatori unici lunari mai mic de 5 milioane, nu vor avea aceleași obligații stricte ca platformele mari conform noii directive.

Astfel, PE consideră că demersul său stimulează conținutul de calitate și remunerarea sa echitabilă, în special protejând autorii cu mai puține resurse pentru a-și apăra drepturile. De asemenea, subliniază că întreaga contestare acerbă a acestei directive este o exagerare a celor care fac lobby, dând exemple din trecut care arată că rezultatele catastrofale prezise de aceștia în alte situații nu au avut loc.

 

Ceea ce știm sigur este că directiva va fi adoptată, într-o formă sau alta. Cu toate criticile aduse, vom urmări îndeaproape procesul pentru a vedea dacă forma actuală a directivei este cea care va fi adoptată sau se va modifica în vreun fel.

Directiva nu este de imediată aplicare, ea va trebui implementată în statele membre UE prin adoptarea de legi naționale proprii în decurs de 24 luni de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.