Posts

Modificări legislative în domeniul construcțiilor

În data de 18.09.2018 a intrat în vigoare O.U.G. nr. 84/2018 pentru completarea unor acte normative în domeniul construcțiilor

Modificările vizează Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

Conform acestor modificări

  • se pot recepționa ca fiind terminate loturi, secțiuni, sectoare sau obiecte de lucrări incluse în autorizația de construire, prevăzute într-un contract sau în contracte de execuție diferite, în situația în care acestea pot fi utilizate separat, conform destinației lor – art. 37 (23) Legea nr. 50/1991;
  • pentru lucrările de infrastructură rutieră și feroviară de interes național, Regulamentul privind recepția construcțiilor se elaborează de Ministerul Transporturilor, se avizează de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. – art. 41 (11) Legea nr. 10/1995.

Ghid autorizare activități la Registrul Comerțului

Atunci când o companie înființează un sediu, principal ori secundar, unde desfășoară activități, ea trebuie să obțină de la Registrul Comerțului autorizare pentru acele activități.

Știm că pentru antreprenori, în special cei aflați la început de drum, pare extrem de dificil să se ocupe de aceste formalități. Așa că venim în sprijinul vostru, dragi antreprenori, cu un ghid unde explicăm pas cu pas cum să completați formularele necesare și cum să constituiți dosarul pentru a fi gata de depus la Registrul Comerțului.

Ghidul poate fi descărcat de aici.

Stați pe aproape, urmează și altele!

Pentru a fi mereu la curent cu noutățile, vă invităm să dați like paginii noastre de facebook aici.

BNR modifică nivelul ratei dobânzii de referință

BNR – Circulara nr. 4/2018

 

Mai multe noutăți juridice puteți găsi aici.

DPIA – Beneficiile evaluării de impact

Scriam într-un articol precedent faptul că și în situațiile în care unii operatori nu sunt obligați să efectueze evaluarea de impact, Grupul de Lucru „Articolul 29” recomandă efectuarea acesteia. Motivul acestei recomandări este acela că DPIA este un instrument util operatorilor de date pentru respectarea legislației privind protecția datelor.

Principalele beneficii ale întocmirii DPIA (Data Protection Impact Assessment)

  • ajută organizația să implementeze toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea RGPD;
  • reprezintă un mijloc eficient de dovedire a respectării prevederilor RGPD atunci când Autoritatea de supraveghere solicită informații în aceste sens;
  • contribuie la îmbunătățirea transparenței în activitatea de prelucrare a datelor cu caracter personal;
  • se va îmbunătăți modul în care organizația va folosi informațiile confidențiale;
  • în cazul în care DPIA  se va publica, va ajuta organizația să-și consolideze poziția de operator de încredere;
  • prin identificarea din timp a eventualelor probleme, poate aduce avantaje financiare deoarece rezolvarea unei probleme descoperite din timp este mai puțin costisitoare;
  • întocmirea DPIA ajută la creșterea conștientizării organizației asupra importanței confidențialității și a protejării datelor cu caracter personal.

Dacă doriți să aflați mai multe despre RGPD puteți accesa articolele postate pe pagina dedicată protecției datelor sau, dacă aveți întrebări, ni le puteți adresa folosind pagina de contact.

Punerea în întârziere

Punerea în întârziere – noțiune

Punerea în întârziere este manifestarea formală de voință prin care creditorul încunoștințează pe debitor, printr-o notificare scrisă că obligația lui a ajuns la scadență și îi solicită să o execute.

Punerea în întârziere a debitorului poate opera de drept sau la cererea creditorului. Debitorul se află de drept în întârziere atunci când în contract s-a stipulat că simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect sau când se află în următoarele cazuri expres prevăzute de lege:

  1. dacă obligația nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit timp, pe care debitorul l-a lăsat să treacă, sau când nu a executat-o imediat, deși exista urgență;

  2. când prin fapta sa, debitorul a făcut imposibilă executarea în natură a obligației sau când a încălcat o obligație de a nu face;

  3. dacă debitorul și-a manifestat în mod neîndoielnic față de creditor intenția de a nu executa obligația sau când, fiind vorba de o obligație cu executare succesivă, refuză ori neglijează să își execute obligația în mod repetat;

  4. când nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi;

  5. când obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale.

Trebuie să aveți în vedere că toate cazurile în care debitorul se află de drept în întârziere trebuie dovedite de creditor. Orice declarație sau stipulație contrară precizată în contract se consideră nescrisă.

Sunt cazuri în care poate fi pus în întârziere și creditorul. De exemplu, în cazul în care acesta, în mod nejustificat, refuză primirea plății. În această situație legea spune că debitorul nu este ținut să restituie fructele culese după punerea în întârziere.

Aspecte practice

Cunoașterea reglementării punerii în întârziere prezintă importanță nu doar în ceea ce privește executarea obligațiilor contractuale, ci și în alte aspecte juridice cum ar fi:

  • data de la care curg dobânzile datorate de administrator, beneficiar, fiduciar sau executorul testamentar, în acest din urmă caz nefiind necesară punerea în întârziere;
  • riscul în contractul translativ de proprietate.

De exemplu, este bine de știut că:

  • beneficiarul sau fiduciarul, pentru masa patrimonială fiduciară, datorează dobânzi pentru sumele cuvenite administratorului doar de la punerea în întârziere;

  • executorul testamentar datorează dobânzi pentru sumele de bani aferente succesiunii din ziua întrebuințării lor în interes personal, fără a fi necesară punerea în întârziere;

  • creditorul pus în întârziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. El nu se poate libera chiar dacă ar dovedi că bunul ar fi pierit și dacă obligația de predare ar fi fost executată la timp;

  • împlinirea termenului suspensiv nu îl scutește pe creditor de punerea în întârziere a debitorului, afară de stipulație contrară (deci, pentru a nu fi aplicabilă această regulă, este nevoie să se precizeze expres în contract faptul că la data împlinirii termenului suspensiv debitorul este de drept în întârziere);

  • punerea în întârziere a unuia dintre debitori, de drept sau la cererea creditorului, nu produce efecte împotriva celorlalți debitori.

Activitatea de creare de programe pentru calculator. Lista ocupațiilor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii

Începând cu data de 1 februarie 2018 intră în vigoare Ordinul nr. 1168/2017 / 492/2018 / 3024/2018 / 3337/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator.

Conform acestui act normativ vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor angajații operatorilor economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislația în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209).

Condiții pentru a beneficia de scutire

Pentru ca scutirea să se poată aplica trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) posturile pe care sunt angajați corespund listei cuprinzând ocupațiile menționate în anexa ordinului;

b) postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidențiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcție, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;

c) angajații dețin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învățământ superior de lungă durată sau de scurtă durată sau dețin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licență, eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată sau dețin o diplomă de bacalaureat și urmează cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate și prestează efectiv una dintre activitățile prevăzute în anexa ordinului;

d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent și a înregistrat distinct în balanțele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării;

e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare de cel puțin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Națională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

Lista cu ocupațiile specifice activităților de creare de programe pentru calculator.

Ocupațiile specifice activităților de creare de programe pentru calculator prevăzute în anexa ordinului sunt următoarele:

  • Administrator baze de date
  • Analist
  • Inginer de sistem în informatică
  • Inginer de sistem software
  • Manager de proiect informatic
  • Programator
  • Proiectant de sisteme informatice
  • Programator de sistem informatic
  • Programator ajutor
  • Analist ajutor

Față de scutirea de impozit a programatorilor din trecut, noutatea acestui ordin constă în includerea printre beneficiari și a celor care au absolvit liceul, au obținut diploma de bacalaureat, urmează cursurile unei facultăți din domeniul programării pe calculator și lucrează pe unul din posturile menționate mai sus.

PFA – Activități interzise

PFA – reglementare generală pentru persoanele fizice

Mulți dintre voi cunosc faptul că desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II) și întreprinderile familiale (IF) este reglementată de către O.U.G. nr. 44/2008.

Acest act normativ reglementează:

  • accesul la activităţile economice din economia naţională astfel cum sunt prevăzute în Codul CAEN;
  • procedura de înregistrare în registrul comerțului;
  • procedura de autorizare a funcționării;
  • regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activități economice, precum şi al întreprinderilor individuale și familiale.

Totuși, există o serie de profesii sau ocupații care nu se pot desfășura în baza O.U.G. nr. 44/2008. Conform art. 1 al ordonanței, aceasta nu se aplică:

  • profesiilor liberale;
  • activităților economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale;
  • activităților economice pentru care, prin lege, sunt instituite anumite restricții de desfășurare ori alte interdicții;
  • activităților interzise expres prin lege pentru libera inițiativă.

Activități interzise

În cele ce urmează vom prezenta lista profesiilor sau ocupațiilor a căror desfășurare nu se poate realiza în formele prevăzute de O.U.G. nr. 44/2008:

Pază și protecție

  • agent de pază/gardă de corp;
  • detectiv particular.

Evaluare / audit

  • auditor financiar;
  • evaluator autorizat;
  • expert contabil/criminalist/tehnic judiciar/extrajudiciar.

Medicină / farmacie

  • farmacist;
  • fizio-kinetoterapeut;
  • asistent medical generalist;
  • asistent medical;
  • logoped;
  • moașă;
  • optician-optometrist;
  • medic/dentist/veterinar;
  • practician în medicină complementară/alternativă;
  • psiholog.

Traducere și interpretariat

  • traducător / interpret autorizat de ministerul justiție;
  • interpret limbaj mimico – gestual.

Asistență socială

  • asistent maternal;
  • asistent social.

Arhitectură/construcții

  • arhitect;
  • auditor energetic pentru clădiri;
  • diriginte de șantier;
  • geodez;
  • proiectant drum forestier;
  • specialist în domeniul amenajării teritoriului și urbanismului;
  • instalator autorizat pentru activități de proiectare, execuție și exploatare în domeniul gazelor naturale.

Consultanță juridică/fiscală

  • avocat;
  • notar public;
  • practician în insolvență;
  • mediator;
  • consilier de probațiune;
  • consilier juridic;
  • consilier în proprietate industrială;
  • consultant fiscal;
  • contabil autorizat;
  • executor judecătoresc;
  • sociolog.

Tehnic

  • mecanic de locomotivă;
  • pilot aviația civilă;
  • pompier civil (personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor);
  • scoală de conducători auto;
  • chimist/biochimist în sistemul sanitar;
  • restaurator;
  • conservator;
  • tehnician de proteze și orteze/de proteze auditive/de aparatură medicală.

Dacă aveți neclarități sau doriți mai multe detalii despre înființarea și funcționarea unui PFA, puteți folosi adresa noastră de contact.

Black Friday – ABC legislativ

Black Friday se apropie și, pe lângă ceea ce dorim să cumpărăm, este bine să știm cum se desfășoară legal această campanie și la ce să fim atenți. Prin urmare, am considerat că prezintă interes pentru dumneavoastră să vă reamintim ce spune legea despre vânzările promoționale.

Black Friday – vânzare promoțională sau lichidare de stoc?

Destul de multe persoane consideră că reducerile de Black Friday sunt de fapt lichidări de stoc. Pentru a lămuri ce fel de reducere este cea de Black Friday, vom reproduce în cele ce urmează definițiile date de legiuitor.

Ordonanța nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață definește vânzările promoționale ca fiind vânzările cu amănuntul/vânzările cash and carry/prestările de servicii de piață care pot avea loc în orice perioadă a anului, fără să facă obiectul notificării, cu condiția ca:

  • să nu fie efectuate în pierdere;
  • să se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum și la servicii vândute ori, după caz, prestate în mod curent;
  • produsele și serviciile promovate trebuie să existe la vânzare pe durata întregii perioade anunțate a vânzărilor promoționale sau comerciantul va informa consumatorii că oferta este valabilă numai în limita stocului disponibil.

Prin vânzare de lichidare se înțelege orice vânzare precedată sau însoțită de publicitate și anunțată sub denumirea de “lichidare” și care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalității sau numai a unei părți din stocul de produse dintr-o structură de vânzare cu amănuntul.

Prin urmare, cele două noțiuni sunt diferite, iar reducerile de Black Friday nu sunt și nu pot fi în mod legal lichidări de stoc.

Reguli de fixare și publicitate a prețurilor de Black Friday

Promoțiile de Black Friday trebuie să respecte următoarele reguli pentru a se încadra în limitele legii:

  • reducerea de preț trebuie să se raporteze la prețul de referință practicat în același spațiu de vânzare pentru produse sau servicii identice;

  • orice anunț de reducere de prețuri, indiferent de forma, modul de publicitate și motivația reducerii, trebuie să se adreseze ansamblului consumatorilor și să indice în cifre o reducere în raport cu prețurile de referință;

  • este interzis ca o reducere de preț pentru un produs și/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părți din produs și/sau serviciu.

Prețul de referință reprezintă cel mai scăzut preț practicat în același spațiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării prețului redus.

Dacă aveți calitatea de comerciant ar trebui să acordați atenție maximă următoarelor precizări.

Nu sunt considerate vânzări promoţionale:

  • acțiunile de promovare efectuate de producători;
  • acțiunile de lansare de produse/servicii noi pe piață.

Publicitatea prin catalog și ofertele de reducere de prețuri lansate de comercianții care practică vânzarea prin corespondență pot fi valabile numai până la epuizarea stocurilor, cu condiția ca această mențiune să figureze vizibil și lizibil în catalog.

Toate documentele justificative legale care atestă veridicitatea prețului de referință trebuie să fie păstrate pentru a putea fi prezentate ori de câte ori este nevoie organelor de control abilitate. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei.

Orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat o formă de publicitate înşelătoare şi este sancţionat conform reglementărilor legale în vigoare.

Anunțul promoțional

Conținutul anunțului privind reducerea de prețuri este reglementat special de Normele metodologice ale O.G. nr. 99/2000 și trebuie să precizeze:

  • reducerea efectivă în raport cu preţul de referinţă, care reprezintă cel mai scăzut preţ practicat în aceeaşi suprafaţă de vânzare, pentru produse sau servicii identice, în perioada ultimelor 30 de zile calendaristice înainte de data aplicării preţului redus;

  • produsele sau serviciile ori categoriile de produse sau servicii la care se referă anunţul publicitar;

  • perioada pentru care produsele sau serviciile respective sunt oferite la preţ redus; în cazul lichidărilor şi soldărilor această condiţie poate fi înlocuită de menţiunea: “până la epuizarea stocului”. Această menţiune poate fi folosită şi în cazul vânzărilor promoţionale.

Cerințele de mai sus se aplică oricărui anunţ de reducere de preţuri, indiferent de:

  • formă – afişe pe vitrine, prospecte, anunţuri în presă, radio, televiziune sau orice altă formă;

  • modul de publicitate – scrisă, orală sau orice alt mod;

  • motivația reducerii – soldări, lichidări sau orice altă motivație.

În cazul în care constatați nerespectarea regulilor de desfășurare a campaniei promoționale vă recomandăm ca mai înainte de a efectua orice acțiune să încercați să rezolvați problema cu reprezentanții magazinului în cauză urmând ca ulterior să sesizați Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor competent. Lista comisariatelor o puteți consulta aici.

Obligațiile angajatorului în caz de temperaturi extreme

Inspecția Muncii verifică dacă angajatorii respectă obligațiile legale

Conform unui comunicat de presă emis de Inspecția Muncii în data de 13.06.2017, în urma acțiunilor de control desfășurate în perioada 29.05 – 31.05.2017, au fost aplicate amenzi angajatorilor în cuantum de 166.703 euro.

Sancțiunile au vizat contravenții privind munca la negru și sănătatea și securitatea în muncă. Au fost făcute și propuneri de cercetare penală.

Sunt anunțate controale pentru verificarea obligațiilor angajatorilor în caz de temperaturi extreme

În cuprinsul comunicatului de presă se mai arată că estimările făcute de meteorologi pentru lunile iunie, iulie și august, indică o posibilă depășire a pragului critic de 80 de unități a indicelui de temperatură-umezeală (ITU).

În consecință, pentru a nu risca o eventuală sancționare de către Inspecția muncii, este bine să cunoașteți care sunt obligațiile angajatorilor pentru protecția persoanelor încadrate în muncă în perioadele cu temperaturi extreme.

Ce prevede legea?

Conform legii, în perioadele cu temperaturi ridicate extreme, angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale:

  • reducerea intensității și ritmului activităților fizice;
  • asigurarea ventilației la locurile de muncă;
  • alternarea efortului dinamic cu cel static;
  • alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenți de aer;
  • asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb, a echipamentului individual de protecție și asigurarea de dușuri.

Dacă angajatorii nu pot asigura condițiile prevăzute mai sus, iar temperaturile extreme se mențin pe o perioadă de cel puțin două zile consecutiv, aceștia vor lua, de comun acord cu reprezentanții sindicatelor sau cu reprezentanții aleși ai salariaților, după caz, următoarele măsuri:

  • reducerea duratei zilei de lucru;
  • eșalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11,00 și după ora 17,00;
  • întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuității activității în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale.

Sunt considerate temperaturi ridicate extreme, temperaturile de peste 37 grade Celsius sau când indicele temperatură-umiditate depășește pragul valoric de 80.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să folosiți pagina noastră de contact.