Activitatea de transport alternativ – Condiții pentru obținerea avizului tehnic

/in , /by

În Monitorul Oficial nr. 1018 din 2 noiembrie 2020, au fost publicate condițiile tehnice pentru obținerea avizului tehnic necesar platformei digitale pentru intermedierea transportului alternativ.

Condițiile tehnice

Conform art. 6 din Normele din 27 octombrie 2020 privind procedura de acordare / retragere a avizului tehnic pentru platformele digitale de transport alternativ cu autoturism și conducător auto, pentru obținerea avizului tehnic, platforma digitală pentru intermedierea transportului alternativ trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții tehnice:

  1. să conțină datele de înregistrare fiscală și datele de contact ale operatorului platformei digitale;
  2. să țină evidența automată a datelor de expirare a permiselor de conducere și a documentelor necesare efectuării operațiunilor de transport alternativ și să notifice automat operatorul de transport alternativ în scopul actualizării documentelor încărcate pe platforma digitală;
  3. să propună, să afișeze și să înregistreze traseul parcurs, utilizând tehnologii de localizare în conformitate cu legislația comunitară în vigoare;
  4. să furnizeze date despre tariful pentru efectuarea unei curse pe traseul stabilit în condițiile de la pct. 3 înaintea acceptării cursei de către pasager;
  5. să furnizeze date despre numărul de înmatriculare al autoturismului cu care se efectuează cursa;
  6. să monitorizeze toate cursele, continuu, printr-un sistem de localizare;
  7. să asigure pasagerilor opțiunea de a comunica informații despre dizabilitate/mobilitate redusă și de a comunica cu conducătorul auto căruia i-a fost atribuită cursa și furnizează informații privind localizarea și timpul estimat al sosirii;
  8. să asigure pasagerilor posibilitatea să raporteze operatorului platformei digitale orice incidente privind efectuarea cursei;
  9. să asigure o interfață de comunicare disponibilă și accesibilă timp de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână pentru incidente privind efectuarea cursei;
  10. să asigure pasagerului opțiunea decontării prețului cursei pe bază de instrument de plată electronică cu acces la distanță sau în numerar;
  11. să asigure funcționalități de helpdesk pentru utilizatorii acesteia;
  12. să asigure publicarea contractului de transport alternativ și a contractului de afiliere care trebuie să cuprindă acei termeni și condiții stabiliți/stabilite de operatorul platformei digitale în îndeplinirea prerogativelor sale, ca participant la activitatea de transport alternativ, și care sunt relevanți pentru pasageri, fără publicarea elementelor comerciale dintre operatorul platformei și operatorul de transport alternativ/conducătorul auto;
  13. să informeze complet și cuprinzător toți utilizatorii, la înregistrarea acestora pe platforma digitală, cu privire la termenii și condițiile de funcționare a platformei digitale, la drepturile și obligațiile lor în cursul și după utilizarea platformei digitale, precum și cu privire la prelucrarea datelor lor cu caracter personal;
  14. să permită să devină utilizatori ai platformei digitale doar celor care au fost de acord în mod expres cu acești termeni și aceste condiții;
  15. să asigure informarea utilizatorilor ori de câte ori au fost făcute modificări asupra acestor termeni și condiții;
  16. să asigure furnizarea de date către operatorul platformei pentru întocmirea situațiilor financiare;
  17. să prelucreze datele cu caracter personal cu respectarea Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare;
  18. să asigure emiterea și transmiterea către pasager a comenzii, precum și a facturii electronice emise în baza acesteia;
  19. să asigure accesul la serviciile sale doar al operatorilor de transport, al conducătorilor auto și autoturismelor care îndeplinesc condițiile legale pentru efectuarea transportului alternativ;
  20. să aibă implementate metode și proceduri adecvate de asigurare a securității cibernetice și protecției datelor, care respectă cerințele de securitate menționate la art. 7 din Norme;
  21. să aibă implementat un sistem de verificare a calității pentru activitatea de transport alternativ oferit de operatorii de transport alternativ/conducătorii auto acceptați pe platformă digitală;
  22. să asigure utilizarea limbii române pentru toate interfețele, informațiile afișate sau tipărite.

Documente electronice – Marcarea temporală

/in /by

Marca temporală este o colecție de date în formă electronică, atașată în mod unic unui document electronic pentru a certifica faptul că anumite date în formă electronică au fost prezentate la un moment de timp determinat furnizorului de servicii de marcare temporală.

Marca temporală conține cel puțin următoarele elemente:

  • amprenta atașată documentului electronic supus marcării;
  • data și momentul de timp aferente documentului supus marcării, exprimate în timp universal;
  • informații care identifică în mod unic furnizorul de servicii de marcare temporală;
  • numărul de ordine din registrul furnizorului de servicii de marcare temporală.

Documente electronice – etape marcare temporală

Etapele pentru marcarea temporală a unui document electronic sunt următoarele:

  • utilizatorul transmite furnizorului o cerere de emitere a mărcii temporale pentru un anumit document electronic. Cererea va conține amprenta digitală a documentului pentru care se face cererea, amprentă creată prin intermediul aplicării unei funcții hash-code asupra documentului;
  • într-un interval de timp stabilit prin politica de marcare temporală, furnizorul de servicii de marcare temporală execută următoarele operațiuni asupra amprentei digitale a documentului primit de la utilizator, folosind un sistem informatic sigur, care îndeplinește cerințele de securitate prevăzute la art. 4 din Legea nr. 451/2004:
    • aplică informația de timp, raportându-se la baza de timp;
    • aplică celelalte date prevăzute de Legea nr. 451/2004 și orice alte date prevăzute în politica sa de marcare temporală care nu contravin prevederilor legale și standardelor recunoscute în materie;
    • semnează electronic cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat;
  • în urma acestor operațiuni rezultă marca temporală care este transmisă utilizatorului.

Terții pot verifica autenticitatea mărcii temporale pe baza documentului original, a mărcii temporale, a cheii publice a furnizorului de servicii de marcare temporală și a funcției hash-code utilizate pentru crearea amprentei digitale a documentului.

Marcarea temporală a documentelor electronice este o măsură de securitate și se folosește pentru a se împiedica modificarea ulterioară a datelor dintr-un document electronic.

Registrul furnizorilor de servicii de marcare temporală poate fi consultat aici.

Dreptul de retragere – Noi reguli aduse de O.U.G. nr. 174/2020

/in , , /by

Dreptul de retragere – reglementare specială în contextul pandemiei

Prin O.U.G. nr. 174 din 14 octombrie 2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19, s-au adus unele modificări dreptului de retragere reglementat de O.U.G. nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii.

În cuprinsul actului normativ amintit, sunt prevăzute reguli noi pentru dreptul de retragere în cazul evenimentelor și activităților culturale, festivalurilor și proiecțiilor cinematografice ce urmau a fi susținute pe perioada stării de urgență sau a stării de alertă, în care se suspendă dreptul de organizare a acestor evenimente de către autoritățile competente.

Noile reguli

Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței regulile sunt:

  1. în cazul reprogramării evenimentului sau festivalului, participantul la eveniment sau festival va putea folosi biletul de acces achiziționat, beneficiind de toate drepturile conferite de biletul de acces la data reprogramării evenimentului sau festivalului. Data reprogramării evenimentului sau festivalului nu poate depăși data de 30 septembrie 2021;
  2. în cazul anulării sau reprogramării evenimentului sau festivalului, participantul la eveniment sau festival va primi din partea organizatorului un voucher pentru întreaga sumă plătită organizatorului, voucher ce va fi folosit pentru achiziționarea de produse sau servicii din gama oferită de către organizator, conform unui regulament detaliat comunicat de către organizator;
  3. în cazul în care voucherul nu este folosit pentru achiziționarea de produse sau servicii până la data de 30 septembrie 2021, organizatorul va rambursa toate sumele pe care le-a primit din partea consumatorului până la 31 decembrie 2021.

Pe lângă regulile menționate mai sus, mai este prevăzut un termen de 30 de zile în care organizatorul are obligativitatea de a oferi cumpărătorului de bilete posibilitatea de a opta între folosirea biletului pentru evenimentul sau festivalul reprogramat sau voucherul prevăzut la pct. 2 de mai sus. După expirarea celor 30 de zile biletul devine automat valabil pentru ediția reprogramată a evenimentului sau festivalului.

Concilierea – Procedura pentru soluționarea amiabilă a conflictelor individuale de muncă

/in /by

Concilierea – ce prevede Codul muncii?

Concilierea este o modalitate de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă. Aceasta poate interveni în condițiile în care în contractul individual de muncă există o clauză prin care părțile stabilesc că orice conflict individual de muncă se soluționează pe cale amiabilă, prin procedura concilierii.

Concilierea se desfășoară cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii (avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii), în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.

Consultantul extern este ales în mod liber de părți iar onorariul acestuia va fi suportat de părți conform înțelegerii lor. Acesta trebuie să aibă rolul său activ și să stăruie ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă.

Deschiderea procedurii

Consultantul extern poate fi contactat de către oricare dintre părți pentru deschiderea procedurii de conciliere a conflictului individual de muncă, prin transmiterea celeilalte părți a unei invitații scrise. Invitația se transmite prin mijloacele de comunicare prevăzute în contractul individual de muncă.

Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației. Această dată este foarte importantă pentru că este data de la care începe să curgă suspendarea termenului de contestare a conflictelor de muncă până la finalul concilierii.

Închiderea procedurii

Procedura concilierii de închide, prin semnarea unui proces-verbal semnat de către toate părțile, în următoarele situații:

  •  prin încheierea unei înțelegeri între părți în urma soluționării conflictului;
  • prin constatarea de către consultantul extern a eșuării concilierii;
  • prin neprezentarea uneia dintre părți la data stabilită în invitația

Dacă se soluționează conflictul, consultantul extern va redacta un acord care va conține înțelegerea părților și modalitatea de stingere a acestuia. Acordul va fi semnat de către părți și de către consultantul extern și va produce efecte de la data semnării sau de la data expres prevăzută în acesta.

Totuși, oricare dintre părți se poate adresa instanței competente cu respectarea prevederilor art. 208 și 210 din Legea nr. 62/2011, în următoarele cazuri:

  • conflictul se soluționează parțial;
  • consultantul extern a constatat eșuarea concilierii;
  • una dintre părți nu s-a prezentat la data stabilită în invitație.

Codul muncii – Modificări importante

/in /by

Codul muncii a fost modificat și completat prin Legea nr. 213 din 30 septembrie 2020

Noutățile privesc adăugarea unor noțiuni noi și a unei proceduri de soluționare amiabilă a conflictelor de muncă. Pe scurt, acestea se referă la:

  • consultantul extern specializat în legislația muncii;
  • expertul în legislația muncii;
  • soluționarea amiabilă a unui conflict individual de muncă.

Consultantul extern specializat și expertul în legislația muncii

Consultantul extern specializat în legislația muncii poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care va putea fi ales în mod liber de către părți.

Acesta poate asista oricare dintre părți la negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă, la cercetarea disciplinară ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă.

Expertul în legislația muncii este persoana care, pe lângă activitățile pe care le poate desfășura și consultantul extern, poate coordona serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare ale unui angajator.

Procedură prealabilă în cazul conflictelor de muncă

Legea de modificare a Codului muncii introduce un articol conform căruia „În cazul unui conflict individual de muncă, părțile vor acționa cu bună-credință și vor încerca soluționarea amiabilă a acestuia.” De asemenea, prevede o nouă obligație a angajatorilor, aceea de a insera în regulamentul intern procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă. Toate acestea înseamnă că, mai înainte de a merge în instanță pentru soluționarea judiciară a conflictului de muncă, părțile trebuie să încerce soluționarea amiabilă sau să apeleze la procedura concilierii.

Modificări ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții

/in , /by

În data de 18 septembrie 2020 a fost publicată Legea nr. 204/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

Modificările și completările privesc:

  • actualizarea factorilor implicați care răspund de asigurarea cerințelor fundamentale pentru obținerea unor construcții de calitate;
  • introducerea unor reglementări referitoare la cazurile construcțiilor finanțate din fonduri publice;
  • completarea reglementărilor privind obligațiile și răspunderile consultanților;
  • reguli noi referitoare la obligațiile și răspunderea specialiștilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu execuția și ale experților tehnici, atestați;
  • o nouă sancțiune pentru specialiștii atestați;
  • obligația ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, investitorii autorități sau instituții publice care derulează investiții din fonduri publice, să încheie acte adiționale referitoare la noile responsabilități, în cazul în care au încheiate contracte cu operatori economici pentru prestarea de servicii de consultanță în construcții.

Factorii implicați

După modificarea legii, sunt considerați factori implicați care răspund de asigurarea cerințelor fundamentale pentru obținerea unor construcții de calitate următoarele categorii: investitorii, proprietarii, administratorii, utilizatorii, executanții, consultanții, supervizorii, cercetătorii, proiectanții, verificatorii de proiecte atestați, experții tehnici atestați, auditorii energetici pentru clădiri atestați, responsabilii tehnici cu execuția autorizați, diriginții de șantier autorizați, producătorii/fabricanții de produse pentru construcții, reprezentanții legali ai acestora, importatorii, distribuitorii de produse pentru construcții, organismele de evaluare și verificare a constanței performanței produselor pentru construcții, organismele de evaluare tehnică europeană în construcții, organismele elaboratoare de agremente tehnice în construcții, laboratoarele de analize și încercări în construcții, universitățile tehnice și institutele de cercetare în domeniul construcțiilor și asociațiile profesionale de profil.

Cazul construcțiilor finanțate din fonduri publice

Sunt considerate construcții finanțate din fonduri publice și cele finanțate în baza unor acorduri sau împrumuturi externe ori similare în care consultanța sau asistența tehnică este obligatorie în sarcina investitorului ori a beneficiarului.

În cazul acestor construcții, operatorul economic de consultanță specializat, respectiv consultantul sau supervizorul, devine factor implicat în pentru etapele prevăzute în contractul de consultanță ori asistență tehnică, iar responsabilitățile aferente etapelor respective îi revin conform legii, în solidar cu proiectanții și executanții.

Legea mai prevede că, în cazul construcțiilor finanțate din fonduri publice în care investitorul sau beneficiarul încheie contracte de asistență tehnică, consultanță ori supervizare, responsabilitatea asigurării cerințelor fundamentale pentru toate sau unele dintre etapele prevăzute la art. 2 din lege, revine operatorului economic de consultanță specializat, în condițiile clauzelor contractuale și ale prevederilor art. 7 alin. (2).

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, investitorii autorități sau instituții publice care derulează investiții din fonduri publice care intră sub incidența prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, republicată, și au încheiate contracte cu operatori economici pentru prestarea de servicii de consultanță în construcții, sunt obligați să încheie acte adiționale referitoare la noile responsabilități.

Obligațiile și răspunderile consultanților

Legea de modificare a introdus un articol referitor la obligațiile principale referitoare la calitatea construcțiilor.

Conform noului articol, 22^2, consultanții sau supervizorii din domeniul construcțiilor răspund de îndeplinirea următoarelor obligații principale referitoare la calitatea construcțiilor, obligații care se completează cu prevederile generale și specifice ale contractelor:

a) angajarea de specialiști atestați și/sau autorizați în toate domeniile de consultanță pentru care au încheiate contracte de servicii cu investitorii/beneficiarii;
b) sesizarea investitorului asupra neconformităților și neconcordanțelor constatate în proiecte și în execuție;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor printr-un sistem propriu de calitate, certificat;
d) recepția proiectelor conform temeiului de proiectare și a cerințelor de calitate;
e) participarea prin specialiști atestați la fazele principale de execuție;
f) întocmirea de rapoarte zilnice către investitor în perioada de execuție;
g) întocmirea de rapoarte trimestriale către investitor în perioada de garanție;
h) respectarea termenelor contractuale de proiectare și execuție în solidar cu proiectanții și/sau executanții.

Consultantul sau supervizorul răspunde solidar cu dirigintele de șantier pentru realizarea nivelului de calitate corespunzător cerințelor fundamentale la lucrările de construcții pentru care sunt angajați prin contract. (art. 26 alin. 6)

Proiectanții, consultantul sau supervizorul, în situația în care este operator economic, au obligația să încheie asigurări de răspundere civilă profesională la societăți de asigurare autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară pe durata implementării contractului de consultanță/supervizare.

Specialiștii atestați tehnico-profesional sau autorizați, au obligația să încheie asigurări de răspundere civilă profesională, cu valabilitate pe durata exercitării dreptului de practică prin desfășurarea efectivă a activităților specifice pentru care au fost autorizați/atestați.

Specialiștii cu activitate în construcții au dreptul de a practica activitățile pentru care au fost atestați și/sau autorizați numai pentru domeniile/subdomeniile și specialitățile pentru care au obținut atestatul și/sau autorizația și numai pe perioada de valabilitate a acestora, pe o durată de 5 ani de la data confirmării/reconfirmării dreptului de practică, în condițiile legii. (art. 26 alin. 7)

Specialistul cu activitate în construcții nu mai poate îndeplini activitățile pentru care a fost atestat/autorizat pe durata suspendării dreptului de practică ca urmare a

  • expirării perioadei de valabilitate a atestatului/autorizației;
  • suspendării ori anulării certificatului de atestare tehnico-profesională a verificatorului de proiecte/expertului tehnic sau a autorizației responsabilului tehnic cu execuția/ dirigintelui de șantier, prin aplicarea sancțiunilor complementare prevăzute de art. 37 alin. (1) și (2) din lege. (art. 26 alin. 8)

O nouă sancțiune pentru specialiștii atestați

Legea prevede suspendarea dreptului dreptul de practică, pe o perioadă între 3 și 12 luni, în situația în care Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației constată, în decursul analizei asupra documentelor aferente dosarului de prelungire a dreptului de practică depuse de către specialiștii atestați, că specialistul atestat și-a exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate.

Vești bune pentru fermieri: a fost aprobat logotipul „100% rasă autohtonă“

/in , /by

Fermierii își vor putea evidenția produsele cu eticheta 100% rasă autohtonă în cazul în care acestea provin de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic.

Recent a fost publicat un act normativ care reglementează utilizarea voluntară a logotipului 100% rasă autohtonă privind autenticitatea produselor de origine animală, precum și stabilirea cadrului legal necesar aplicării acestuia. Este vorba despre Legea nr. 190/2020 care are în vedere susținerea fondului genetic al raselor și menținerii diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic, care fac parte din lista raselor autohtone din România, menționate în anexa nr. 1 a legii.

Scopul legii este de a îmbunătăți producția și comercializarea produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic.

Versiunea bicromatică a mărcii este prezentată mai jos:

Cine sunt beneficiarii?

Beneficiari ai logotipului „100% rasă autohtonă“ sunt producătorii agricoli:

  • persoane fizice și juridice;
  • persoane fizice autorizate;
  • întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale;
  • cooperativele agricole constituite conform prevederilor Legii cooperației agricole nr. 566/2004,

Entitățile responsabile de rase sunt entitățile care conduc registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în Lista raselor autohtone din România și sunt recunoscute de către Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu“ (ANZ). Acestea sunt solicitanții logotipului „100% rasă autohtonă“ și stabilesc „Caietul de sarcini”, setul de condiții în baza căruia un beneficiar poate utiliza logotipul 100% rasă autohtonă pe produsele provenite de la acesta.

Criterii de eligibilitate

Beneficiarii trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) dețin animale de rasă încadrate în una dintre rasele incluse în Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr. 1, conform deciziei emise de ANZ;

b) animalele sunt înscrise în registrul genealogic al rasei sau în cazul altor specii de interes zootehnic care se regăsesc în evidențele zootehnice;

c) înființează și conduc evidențele primare în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare al registrului genealogic;

d) se obligă prin angajament scris să aplice logotipul distribuit de entitate numai pentru produsele care provin de la animale din rase autohtone.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale elaborează normele metodologice de punere în aplicare a acesteia, care vor fi aprobate prin hotărâre de Guvern.

Textul integral al legii poate fi consultat aici.

Măsuri de sprijinire a salariaților și angajatorilor

/in , , /by

În Monitorul Oficial nr. 720 din 10 august 2020, a fost publicată O.U.G. nr. 132 din 7 august 2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă. Textul integral al actului normativ poate fi consultat aici.

Care sunt măsurile de sprijin introduse prin O.U.G. nr. 132 din 7 august 2020?

Măsurile de sprijin sunt următoarele:

  1. posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, prin derogare de la prevederile art. 112 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii;
  2. pentru salariații afectați de reducerea timpului de muncă, acordarea unei indemnizații de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat;
  3. angajatorii vor putea deconta indemnizația de 75% din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea;
  4. acordarea unei indemnizații lunare de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020, pentru profesioniștii, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;
  5. acordarea de la bugetul de stat a unei sume reprezentând 35% din remunerația cuvenită zilei de muncă pentru persoanele care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional;
  6. decontarea unei părți din salariul acordat noilor angajați cu care s-au încheiat contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni, suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate în aceste locuri de muncă, pentru o perioadă de lucru de 8 ore/zi, dar nu mai mult de 41,5% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020;
  7. acordarea unui sprijin financiar în valoare de 2.500 lei pentru fiecare telesalariat în scopul desfășurării activității în regim de telemuncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 81/2018, pentru achiziționarea de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității în regim de telemuncă.

Când se aplică derogarea de la Codul muncii?

  • derogarea se aplică atunci când reducerea temporară a activității este cauzată de instituirea stării de urgență/alertă/asediu, în condițiile legii.

Cui se aplică prevederile O.U.G. nr. 132/2020?

Măsurile se aplică:

  • angajatorilor – societăți reglementate de e Legea societăților nr. 31/1990, inclusiv filiale, sucursale sau alte sedii secundare, organizații neguvernamentale;
  • profesioniștilor, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil;
  • persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației;
  • angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, diminuarea se raportează la veniturile realizate;
  • salariaților (indiferent dacă au program în ture sau program de muncă inegal);
  • ucenicilor – doar în anumite condiții – angajatorul trebuie să asigure ucenicului accesul la pregătire teoretică și practică pentru dobândirea competențelor prevăzute de standardul ocupațional, respectiv de standardul de pregătire profesională, potrivit Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă;
  • persoanelor care desfășoară activități necalificate cu caracter ocazional, potrivit prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, care își desfășoară activitatea în unul dintre domeniile prevăzute la art. 13 din Legea nr. 52/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2.

Cui nu i se aplică prevederile O.U.G. nr. 132/2020?

Măsurile de sprijin nu se aplică:

  • instituțiilor publice, astfel cum sunt acestea definite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, precum și prin Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale;
  • angajatorilor care se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activitățile suspendate, potrivit legii;
  • angajatorilor care sunt înregistrați în jurisdicții necooperante în scopuri fiscale.

Cum se aplică posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaților cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă?

  • mai înainte de a comunica decizia salariatului, angajatorul trebuie să informeze și să consulte sindicatul, reprezentanții salariaților sau salariații, după caz, asupra luării acestei măsuri;
  • după informare și consultare, angajatorul stabilește prin decizie reducerea timpului de muncă, pentru o perioadă de cel puțin 5 zile lucrătoare consecutive, cu obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună (reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture, precum și în cazul programului de muncă inegal);
  • cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii, angajatorul trebuie să comunice salariatului
    • decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă;
    • programul de lucru aplicabil;
    • modul de repartizare a programului pe zile și
    • drepturile salariale aferente;
  • cel târziu în ziua anterioară aplicării măsurii, angajatorul va transmite decizia în registrul general de evidență a salariaților.

Ce primesc angajații?

Pe durata reducerii timpului de muncă, salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75% din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat. Aceștia beneficiază și de toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Cine plătește indemnizația?

Indemnizația de 75% este suportată de angajator și se achită la data plății salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta din bugetul asigurărilor pentru șomaj după îndeplinirea de către angajator a obligațiilor declarative și de plată aferente veniturilor din salarii și asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Procedura de decontare a sumelor, precum și perioada de aplicare a măsurii prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului care va fi aprobată în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

Dacă, din diferite motive, angajatorul nu recuperează indemnizația de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, acesta nu are dreptul de a o recupera de la salariat. Indemnizația acordată reprezintă venit de natură salarială și este supusă impozitării și plății contribuțiilor sociale, în condițiile legii și (în cazul în care în cursul aceleiași luni, salariatul obține atât venituri din salarii, cât și indemnizația) se cumulează, în vederea acordării deducerii personale.

Interdicții pentru angajatori

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii privind reducerea programului de lucru sunt interzise

  • reducerea programului de lucru în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, pentru salariații afectați de măsura reducerii timpului de muncă în baza O.U.G. nr. 132/2020;
  • angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus;
  • subcontractarea de activități desfășurate de salariații al căror timp de muncă a fost redus;
  • acordarea de bonusuri, precum și alte adaosuri la salariul de bază pentru structura de management a angajatorului se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii;
  • nu poate iniția concedieri colective în lunile în care se aplică măsura reducerii timpului de muncă.

Interdicții pentru salariați

Pe perioada aplicării măsurii reducerii timpului de muncă, salariații afectați de această măsură nu pot efectua muncă suplimentară la același angajator.

Condiții cerute angajatorilor pentru a putea beneficia de noile măsuri

Angajatorul poate dispune măsura reducerii timpului de muncă și poate solicita decontarea indemnizației dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

  • măsura afectează cel puțin 10% din numărul de salariați ai unității;
  • reducerea activității este justificată de o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii reducerii timpului de muncă sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior. În cazul organizațiilor neguvernamentale, precum și al angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, diminuarea se raportează la veniturile realizate.

Sancțiuni

În baza O.U.G. nr. 132/2020, constituie contravenție primirea la muncă sau prestarea oricărui alt tip de muncă, inclusiv în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu în interesul angajatorului, a unuia sau a mai multor salariați, în afara programului de lucru stabilit în urma reducerii timpului de muncă. În caz de neconformare, angajatorul va fi sancționat cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei. Aceste prevederi vor intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării, 10 august 2020.

 

Sancțiuni noi pentru angajatori – reglementarea hărțuirii morale la locul de muncă

/in , /by

Modificarea și completarea O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare

În Monitorul Oficial nr. 713 din 7 august 2020 a fost publicată Legea nr. 167/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, precum și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Pe lângă o serie de modificări care se referă la hărțuirea morală la locul de muncă, actul normativ prevede și obligații noi pentru angajatori a căror neîndeplinire se sancționează cu amenda.

Ce este nou?

  • sunt introduse prevederi referitoare la hărțuirea morală la locul de muncă – este definită noțiunea de hărțuire morală la locul de muncă, sunt menționate formele de manifestare ale acesteia, se prevede că stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii morale la locul de muncă și că angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condițiile legii și ale regulamentului intern al angajatorului;
  • se introduce obligația angajatorului de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă;
  • se prevede că intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită;
  • se introduce sancționarea hărțuirii morale la locul de muncă săvârșită de către un angajat, aceasta fiind contravenție, și se pedepsește cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;
  • în cazul angajatorului constituie contravenție și se sancționează cu amendă
    • neîndeplinirea de către angajator a obligațiilor de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă – amenda aplicabilă este de la 30.000 lei la 50.000 lei;
    • stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă. – amenda aplicabilă este de la 50.000 lei la 200.000 lei
  • sunt prevăzute soluțiile pe care le poate dispune instanța de judecată, soluții pe care le poate lua și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă (exceptând obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului);
  • se prevede că neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Consiliu constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei;
  • este abrogată prevederea privind prescrierea sancțiunilor contravenționale în termen de 6 luni de la data soluționării petiției de către Consiliu.

Ce obligații noi au angajatorii?

  • să ia orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă – nerespectarea se sancționează cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei;
  • să nu stabilească (în orice formă) reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă – ignorarea prevederii se sancționează cu amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei.

Aceste noi obligații presupun revizuirea regulilor și procedurilor interne (chiar și cele nescrise), inclusiv a Regulamentului intern al unității pentru a se asigura că noile prevederi sunt respectate.

Textul integral al actului normativ poate fi consultat aici.

Modificări ale legislației privind protecția mediului

/in , , /by

Prin Legea nr. 140 din 21 iulie 2020 publicată ieri în M. Of. nr. 647/22 iulie 2020, s-a modificat și completat O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Modificările și completările sunt următoarele:

  • este modificată definiția avizului de mediu pentru produse de protecție a plantelor, respectiv pentru îngrășăminte, astfel: „act administrativ emis de autoritatea competentă de implementare pentru protecția mediului, prin compartimentul cu atribuții în domeniul respectiv, necesar în procedura de omologare a produselor chimice de protecție a plantelor și, respectiv, de autorizare a îngrășămintelor chimice”;
  • este modificată obligația privind modalitatea de stocare a îngrășămintelor chimice și produselor de protecție a plantelor, obligație a persoanelor juridice care produc, stochează, comercializează și/sau utilizează îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor. În urma modificării, persoanele juridice în cauză pot să stocheze îngrășămintele chimice și produsele de protecție a plantelor pentru o perioadă nedeterminată conform fișei cu date de securitate emisă de producător. Anterior modificării, produsele puteau fi stocate temporar, numai ambalate și în locuri protejate, bine aerisite;
  • este introdusă o nouă contravenție: nerespectarea obligațiilor persoanelor fizice și juridice de a supraveghea și asigura depozitarea îngrășămintelor chimice potrivit fișei cu date de securitate emisă de producător; Aceasta se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice.

Dacă doriți să fiți la curent cu noutățile legislative, puteți accesa newsletterul postat în fiecare luni pe blog și pe pagina de Facebook.