CNIL – Regulamentul tip “biometrie la locul de muncă” (date biometrice)

/in , /by

Context

În urma unei consultări publice efectuate în perioada 03 – 30.09.2018, Autoritatea de supraveghere din Franța (CNIL) a adoptat Regulamentul tip “biometrie la locul de muncă”. Acest document precizează obligațiile angajatorilor care doresc să utilizeze dispozitive biometrice pentru a controla accesul la spațiile, aplicațiile și instrumentele de lucru.

Demersul a fost necesar ca urmare a adoptării în Franța a Legii nr. 2018-493 din 20 iunie 2018 cu privire la protecția datelor cu caracter personal, lege care a încredințat CNIL o misiune nouă, aceea de a stabili și publica, în consultare cu organismele publice și private, “reglementări tip care să asigure securitatea sistemelor de prelucrare a datelor cu caracter personal și să guverneze prelucrarea datelor biometrice, genetice și de sănătate”.

Scop

Scopul regulamentului tip (care poate fi accesat aici) este acela de a stabili cerințe specifice pentru prelucrarea datelor biometrice necesare controlului exercitat de angajatorii publici sau privați cu privire la accesul la locurile de muncă, cât și la aparatele și aplicațiile utilizate în cadrul sarcinilor încredințate angajaților, agenților, stagiarilor sau prestatorilor de servicii (denumiți “persoane vizate”).

Conținut

Regulamentul tip definește noțiunea de “șablon” ca fiind rezultatul prelucrării înregistrării brute (fotografie, înregistrare audio etc.) a caracteristicilor biometrice printr-un algoritm care face imposibilă reconstituirea lor. Șabloanele sunt date biometrice derivate și trebuie să se distingă de datele de la care derivă caracteristicile biometrice. În alte cuvinte, „șablonul” este o reprezentare matematică a originalului biometric.

Se precizează că utilizarea dispozitivelor biometrice care intră sub incidența acestei reglementări standard este permisă numai în următoarele scopuri:

  • controlul accesului la spațiile identificate expres de către organizație ca fiind restricționate pentru circulație;
  • controlul accesului la dispozitivele profesionale limitate și aplicațiile IT ale organizației.

Operatorii care utilizează dispozitive biometrice în scopul indicat de regulament trebuie să justifice și să demonstreze necesitatea efectuării unei astfel de prelucrări.

În cuprinsul documentului sunt enumerate și datele cu caracter personal care pot fi prelucrate prin intermediul dispozitivelor biometrice de control al accesului. Acestea pot fi:

  • Date furnizate de angajator sau de agenții săi (date de identificare);
  • Datele generate de dispozitivul folosit (date din jurnal).

Reglementarea interzice ca la locul de muncă să se utilizeze un model de autentificare biometrică ce ar necesita eșantionare biologică ( prin salivă, sânge, etc.). Astfel, este permisă doar autentificarea biometrică efectuată pe baza caracteristicilor morfologice ale persoanelor în cauză (iris, amprentă, rețeaua venoasă a mâinii etc.).

Este important de reținut că alegerea tipului (tipurilor) de biometrie trebuie să fie justificată și documentată de către angajator, inclusiv motivul utilizării unei caracteristici biometrice, și nu a alteia.

Regulamentul tip mai cuprinde referiri cu privire la:

  • Persoane îndreptățite să prelucreze datele;
  • Alegerea modalităților de păstrare a șablonului;
  • Modalitățile și durata conservării datelor;
  • Informarea persoanelor vizate;
  • Securitatea datelor;
  • Necesitatea efectuării unei DPIA.

Până când ANSPDCP hotărăște să sprijine operatorii români prin oferirea de opinii, interpretări sau regulamente de tipul celui despre care am scris, nu ne rămâne decât să folosim materialele furnizate de alte autorități mai active și mai responsabile.

Copyright Directive – Pros and Cons (EN)

/in /by

The European legislative landscape is now in a heated debate about the new Copyright Directive, a directive that seeks to regulate the creators’ copyright remuneration for their online content. Simply put, it refers to situations when journalists, musicians, actors etc. creates content that is published in the online environment, content that is then retrieved and published by different people on various platforms and publications. At this time, this content can be freely retrieved without the obligation to pay its author for redistribution. The Directive aims to force large online platforms (such as Youtube or Google News) to pay royalties to news publishers and content creators for their content shared on their platforms, considering that those who share that content are platforms users and not the platforms themselves.

The new regulation encountered strong opposition from platform users and platforms owners, who believe that this will lead to restrictions regarding freedom of expression in the online environment and right to information because, in order to avoid paying such remuneration, those platforms will stop the sharing of such content.

What critics say

The online complaints about the Copyright Directive are particularly focused on Articles 11 and 13.

Article 11 regulates the so-called “link tax”. Thus, reproduction that contains more than one word or very short news extracts will require licensing.

Therefore, Google, Facebook, Reddit, or any other media platform should pay the tax to the rightsholders for posting links to their content or for snippets posted via platforms by users.

Critics argue that, in addition to the fact that no exceptions have been introduced for services broadcasted by individuals or small companies owning monetized websites, art. 11 has the following drawbacks:

  • does not establish what is meant by “very short extracts”, leaving the jurisprudence to determine the meaning of the phrase;
  • does not define “news sites”, “commercial platforms”, and their meaning will be established by courts as in the case above;
  • involves the use of multiple licensing regimes from each Member State, thus making it more difficult for those operating in more than one Member State, which may lead to the impossibility of quoting or linking content without having a license to do so.

Faced with this Directive, according to Bloomberg (https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-01-22/google-says-it-s-considering-pulling-news-service-from-europe), Google has reported that will consider closing Google News in Europe if the Directive applies. Note that some time ago, Google closed Google News services in Spain due to similar legislative changes (https://europe.googleblog.com/2014/12/an-update-on-google-news-in-spain.html).

Regarding art. 13, things are even more complicated, with discontents being more numerous due to consequences that could seriously affect the online environment. They concern especially:

  • requiring commercial websites and application owners where users can post/share content to “make the best efforts” to license any content their users can upload,
  • requiring most websites (with few exceptions – small ones and very new ones) to take all measures to prevent online accessing or publishing of any unauthorized copy of a copyrighted work that an rightsholder has registered with the platform.

In order to comply with the requirements imposed by art. 13, even if not expressly provided, the following problems arise:

  • the need to use upload filters;
  • licensing all copyrighted content in the world.

Both upload filters and global licensing involve considerable costs and practical application problems. It is known that where filters were implemented, they did not work properly, often censoring legal content, for example when YouTube filters ranked a 12-second record of a cat that was purring as copyrighted content of EMI Music. More details and cases of poor filtering can be found here (https://juliareda.eu/2017/09/when-filters-fail/).

The critics opinion is that the Copyright Directive may threaten the future of the Internet by turning it into a tool for monitoring and controlling users by using content filters and limiting the freedom of expression and the access to information by introducing the link tax.

Opinion of the European Parliament

In the context of these heated debates, the European Parliament issued a press release on its website https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20190111IPR23225/q-and-a-on-the-draft -digital-copyright-directive? fbclid = IwAR2ewsKPgMYlYJr0b2epKzfoRFxeeC3gJKZTfJjTqJ24Y405VqEukrJkKGE through which it tries to answer the most controversial issues related to this Directive. The press release refers to the Directive’s version negotiated on 13 February 2019.

The EP believes that its approach does not create new rights or obligations. It is nothing more than a reinforcement in the online environment of copyright belonging to the content creators. Furthermore, what is currently legal and allowed to be shared will be the same under the new Directive.

The EP says the Directive will not affect the individuals, the regular platform users, but wants that the profit which is obtained by the big platforms as a result of online sharing to be shared with the creators of this content. Thus, platforms are encouraged to enter into “fair” licensing agreements with content authors and to assume their responsibility for hosted content.

Regarding the internet censorship critics, the EP says that the Directive does not do that. It only increases the legal responsibility of the platforms, but does not forbid users to upload content or platforms to host it.

Since skeptical voices raised the problem of the appearance of upload filters, as mentioned above, the EP points out that the Directive does not force the implementation of filters, nor does it provide for what kind of methods could be used, so setting up filters might be possible. Although is true that upload filters may fail sometimes, the EP considers that all the criticism should not be directed against it, but against those who created them.

Furthermore, the meme and GIF content are not covered by the Directive and are expressly protected. Also, the sharing of snippets or individual words from copyrighted content is exempted from paying the tax, provided the platform does not abuse by this facility. Moreover, the platforms less than 3 years old with an annual turnover of less than EUR 10 million and an average number of unique monthly visitors of less than 5 million will not have the same stringent obligations as large platforms according to the new Directive.

Thus, the EP considers that this approach stimulates quality content and fair remuneration, in particular by protecting authors with fewer resources to defend their rights. It also stresses that the whole fierce challenge of this Directive is an exaggeration of lobbyists, giving examples from the past where the catastrophic results predicted by them in other situations have not occurred.


What we know for sure is that the Directive will be adopted in one form or another. With all the criticism, we will watch the process closely to see if the current form of the Directive is the one that will be adopted.

The Directive is not immediately applicable, it will have to be implemented in the EU Member States by adopting their own national laws within 24 months of its publication in the Official Journal of the EU.

Directiva Copyright – pro și contra (RO)

/in /by

În peisajul legislativ european se poartă acum dezbateri aprinse despre noua Directivă Copyright, directivă care își dorește să reglementeze situația remunerațiilor cuvenite autorilor de conținut din mediul online pentru drepturile de autor asupra conținutului. Mai simplu, se referă la situațiile când jurnaliștii, muzicienii, actorii etc. creează conținut pe care îl publică în mediul online, conținut care mai apoi este preluat și publicat de către diferite persoane pe diverse platforme și publicații. La momentul actual, acest conținut poate fi preluat liber, fără ca autorul său să fie obligatoriu remunerat pentru redistribuire. Directiva își propune să oblige marii jucători ai mediului online (cum sunt Youtube sau Google News) să plătească editorilor de știri și autorilor de conținut distribuit la ei pe platforme remunerațiile aferente drepturilor de autor. Aceasta în contextul în care cei care distribuie respectivul conținut sunt utilizatorii platformelor, iar nu platforma însăși.

Noua reglementare a întâlnit opoziție puternică din partea utilizatorilor de platforme și din partea proprietarilor platformelor, care consideră că aceasta va duce la restrângerea libertății de exprimare în mediul online și a dreptului la informare, întrucât pentru a evita plata unor asemenea remunerații, platformele respective nu vor mai permite distribuirea de conținut.

Ce spun criticii

Nemulțumirile din mediul online privind Directiva Copyright vizează în special articolele 11 și 13.

Articolul 11 reglementează așa-zisa ”taxă pe link”. Astfel, reproducerea care conține mai mult de un cuvânt sau extrase foarte scurte de știri va necesita o licențiere.

Practic, Google, Facebook, Reddit sau orice altă platformă de socializare ar trebui să plătească taxa titularilor drepturilor de autor pentru link-urile către conținutul lor sau pentru fragmentele de știri postate prin intermediul platformelor de către utilizatori.

Criticii susțin că, pe lângă faptul că nu au fost inserate excepții pentru serviciile difuzate de persoane fizice sau companii mici care dețin site-uri producătoare de venit, art. 11 are următoarele neajunsuri:

– nu stabilește ce înseamnă „extrase foarte scurte”, lăsând ca determinarea înțelesului sintagmei să fie stabilită jurisprudențial;

– nu definește “site-urile de știri”, “platformele comerciale”, definirea acestora urmând a fi făcută de instanțe ca și în cazul de mai sus;

– implică utilizarea mai multor regimuri de licențiere aferente fiecărui stat membru, îngreunând astfel situația celor care operează în mai multe state membre, situație care poate duce la imposibilitatea citării sau creării de link-uri la conținut fără a avea licență în acest sens.

Față de această reglementare, conform site-ului Bloomberg (https://www.bloomberg.com/news/articles/2019-01-22/google-says-it-s-considering-pulling-news-service-from-europe), Google a transmis că, dacă directiva se va aplica, va lua în considerare închiderea Știrilor Google (Google News) în Europa. De menționat că acum ceva timp Google a închis serviciile Google News în Spania din cauza unor modificări legislative similare (https://europe.googleblog.com/2014/12/an-update-on-google-news-in-spain.html).

Referitor la art. 13, lucrurile sunt și mai complicate, nemulțumirile fiind mai numeroase din cauza unor consecințe care ar putea afecta grav mediul on-line. Acestea vizează în special:

– obligarea site-urilor comerciale și a deținătorilor de aplicații în care utilizatorii pot posta materiale de a depune “cele mai bune eforturi” pentru a licenția orice conținut pe care utilizatorii lor le-ar putea încărca,

– obligarea majorității site-urilor (cu mici excepții – cele mici și cele foarte noi) de a depune toate diligențele pentru a împiedica oricând accesarea sau publicarea online a oricărei copii neautorizate a unei opere pe care un proprietar a înregistrat-o pe platformă.

Pentru respectarea cerințelor impuse de art. 13, chiar dacă nu se prevede în mod expres, se pun următoarele probleme:

– necesitatea utilizării unor filtre automate care să verifice prealabil upload-urile sau postările utilizatorilor platformelor;

– licențierea întregului conținut protejat prin drepturi de autor din lume.

Atât filtrele pentru upload-uri, cât și licențierea la nivel global presupun costuri considerabile, dar și probleme în aplicarea practică. Este cunoscut faptul că acolo unde au fost implementate filtre, acestea nu au funcționat corespunzător, de multe ori cenzurând conținut legal cum ar fi cazul în care filtrele YouTube au clasificat o înregistrare de 12 secunde a unei pisici care torcea ca fiind conținut protejat de copyright al EMI Music. Mai multe detalii și cazuri de proastă funcționare a filtrelor puteți găsi aici (https://juliareda.eu/2017/09/when-filters-fail/).

Opinia criticilor este aceea că Directiva copyright poate amenința viitorul internetului prin transformarea acestuia într-un instrument de supraveghere și control al utilizatorilor folosind filtre de conținut și limitând libertatea de exprimare și accesul la informații prin introducerea taxei pe link.

Opinia Parlamentului European

În contextul acestor dezbateri aprinse, Parlamentul European a emis un comunicat pe site-ul propriu https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20190111IPR23225/q-and-a-on-the-draft-digital-copyright-directive?fbclid=IwAR2ewsKPgMYlYJr0b2epKzfoRFxeeC3gJKZTfJjTqJ24Y405VqEukrJkKGE prin care încearcă să răspundă la cele mai controversate chestiuni în legătură cu această directivă. Comunicatul se referă la varianta de directivă negociată la data de 13 februarie 2019.

Astfel, PE apreciază că demersul său nu creează drepturi sau obligații noi, ci nu este altceva decât o întărire și în mediul online a drepturilor de autor de care se bucură creatorii de opere. Mai mult, ceea ce este în prezent legal și permis a fi distribuit, va fi la fel și sub imperiul noii directive.

PE declară că directiva nu va afecta persoanele fizice, utilizatorii obișnuiți de platforme, însă își dorește ca profitul pe care marile platforme îl obțin ca urmare a distribuirii pe acestea a conținutului online să fie împărțit și cu autorii acestui conținut. Astfel, platformele sunt stimulate să încheie acorduri ”echitabile” de ”licențiere” cu autorii de conținut, asumându-și răspunderea pentru conținutul găzduit.

În ceea ce privește acuzația de cenzurare a internetului, PE susține că nu face asta, ci doar sporește răspunderea juridică a platformelor pentru conținutul găzduit, fără însă a le interzice utilizatorilor să încarce conținut ori platformelor să îl găzduiască.

Întrucât vocile sceptice au invocat și apariția de filtre automate pentru analizarea conținutului, așa cum am menționat mai sus, PE arată că directiva nu obligă la aplicarea de filtre, dar nici nu prevede ce fel de metode ar putea fi folosite pentru punerea sa în aplicare, astfel încât instituirea de filtre ar putea fi posibilă. Deși criticile conform cărora aceste filtre pot da greș sunt uneori valabile, PE consideră că acestea nu trebuie îndreptate împotriva sa, ci împotriva celor care le-au creat.

Mai mult, conținutul de tip meme și GIF nu intră sub incidența directivei, fiind expres protejate. De asemenea, sunt exceptate de la plata remunerațiilor și distribuirile de fragmente scurte sau cuvinte individuale din conținuturi protejate de drepturi de autor, cu condiția ca platforma să nu abuzeze de această facilitate. Nici platformele cu mai puțin de 3 ani de la înființare, care au o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 milioane EUR și un număr mediu de vizitatori unici lunari mai mic de 5 milioane, nu vor avea aceleași obligații stricte ca platformele mari conform noii directive.

Astfel, PE consideră că demersul său stimulează conținutul de calitate și remunerarea sa echitabilă, în special protejând autorii cu mai puține resurse pentru a-și apăra drepturile. De asemenea, subliniază că întreaga contestare acerbă a acestei directive este o exagerare a celor care fac lobby, dând exemple din trecut care arată că rezultatele catastrofale prezise de aceștia în alte situații nu au avut loc.

 

Ceea ce știm sigur este că directiva va fi adoptată, într-o formă sau alta. Cu toate criticile aduse, vom urmări îndeaproape procesul pentru a vedea dacă forma actuală a directivei este cea care va fi adoptată sau se va modifica în vreun fel.

Directiva nu este de imediată aplicare, ea va trebui implementată în statele membre UE prin adoptarea de legi naționale proprii în decurs de 24 luni de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.

Modificări legislative în domeniul construcțiilor

/in /by

În data de 18.09.2018 a intrat în vigoare O.U.G. nr. 84/2018 pentru completarea unor acte normative în domeniul construcțiilor

Modificările vizează Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.

Conform acestor modificări

  • se pot recepționa ca fiind terminate loturi, secțiuni, sectoare sau obiecte de lucrări incluse în autorizația de construire, prevăzute într-un contract sau în contracte de execuție diferite, în situația în care acestea pot fi utilizate separat, conform destinației lor – art. 37 (23) Legea nr. 50/1991;
  • pentru lucrările de infrastructură rutieră și feroviară de interes național, Regulamentul privind recepția construcțiilor se elaborează de Ministerul Transporturilor, se avizează de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. – art. 41 (11) Legea nr. 10/1995.

BNR modifică nivelul ratei dobânzii de referință

/in /by

BNR – Circulara nr. 4/2018

 

Mai multe noutăți juridice puteți găsi aici.

Activitatea de creare de programe pentru calculator. Lista ocupațiilor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii

/in , , /by

Începând cu data de 1 februarie 2018 intră în vigoare Ordinul nr. 1168/2017 / 492/2018 / 3024/2018 / 3337/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator.

Conform acestui act normativ vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor angajații operatorilor economici care își desfășoară activitatea pe teritoriul României în conformitate cu legislația în vigoare, al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209).

Condiții pentru a beneficia de scutire

Pentru ca scutirea să se poată aplica trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) posturile pe care sunt angajați corespund listei cuprinzând ocupațiile menționate în anexa ordinului;

b) postul face parte dintr-un compartiment specializat de informatică, evidențiat în organigrama angajatorului, cum ar fi: direcție, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare;

c) angajații dețin o diplomă acordată după finalizarea unei forme de învățământ superior de lungă durată sau de scurtă durată sau dețin o diplomă acordată după finalizarea ciclului I de studii universitare de licență, eliberată de o instituție de învățământ superior acreditată sau dețin o diplomă de bacalaureat și urmează cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate și prestează efectiv una dintre activitățile prevăzute în anexa ordinului;

d) angajatorul a realizat în anul fiscal precedent și a înregistrat distinct în balanțele analitice venituri din activitatea de creare de programe pentru calculator destinată comercializării;

e) veniturile anuale prevăzute la lit. d) au o valoare de cel puțin echivalentul în lei a 10.000 euro (calculat la cursul de schimb valutar mediu lunar comunicat de Banca Națională a României, aferent fiecărei luni în care s-a înregistrat venitul) pentru fiecare angajat care beneficiază de scutirea de impozit pe venit.

Lista cu ocupațiile specifice activităților de creare de programe pentru calculator.

Ocupațiile specifice activităților de creare de programe pentru calculator prevăzute în anexa ordinului sunt următoarele:

  • Administrator baze de date
  • Analist
  • Inginer de sistem în informatică
  • Inginer de sistem software
  • Manager de proiect informatic
  • Programator
  • Proiectant de sisteme informatice
  • Programator de sistem informatic
  • Programator ajutor
  • Analist ajutor

Față de scutirea de impozit a programatorilor din trecut, noutatea acestui ordin constă în includerea printre beneficiari și a celor care au absolvit liceul, au obținut diploma de bacalaureat, urmează cursurile unei facultăți din domeniul programării pe calculator și lucrează pe unul din posturile menționate mai sus.

RGPD – Consimțământul persoanei vizate

/in , /by

Din mai 2018, persoanele vizate cărora li se colectează si prelucrează date cu caracter personal își vor acorda consimțământul în condiții diferite decât în prezent.

Astfel, Regulamentul European definește consimțământul persoanei vizate ca fiind ”orice manifestare de voință liberă, specifică, informată și lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declarație sau printr-o acțiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate”.

Ce caracteristici trebuie să aibă consimțământul

În primul rând, observăm chiar din textul definiției faptul că pe viitor consimțământul trebuie acordat printr-o acțiune (declarație sau acțiune fără echivoc). Aceasta înseamnă că simpla mențiune existentă în prezent pe multe dintre site-uri care spune că ”prin continuarea navigării pe acest site sunteți de acord cu prelucrarea datelor dvs.” nu mai este suficientă.

Asfel, consimțământul va trebui acordat printr-o acțiune neechivocă care să constituie o manifestare liber exprimată, specifică, informată și clară a acordului persoanei vizate. Astfel de acțiuni pot fi declarații scrise, inclusiv în format electronic, ce includ bifarea unei căsuțe atunci când persoana vizitează un site.

Pentru ca manifestarea să fie specifică, informată și clară, operatorul care urmează a prelucra datele trebuie să ofere informații clare, simple și transparente în ceea ce privește scopul prelucrării datelor, temeiul prelucrării, perioada de timp pentru care datele sunt prelucrate, dar și dreptul său de a-și retrage consimțământul oricând.

De asemenea, persoana vizată trebuie să fie informată privind identitatea operatorului și a responsabilului cu protecția datelor, destinatarul datelor și eventualele interese și intenții de transferuri ale acestora către state terțe.

Atenție! Dacă datele urmează a fi prelucrate pentru mai multe scopuri, consimțământul trebuie acordat pentru fiecare dintre acestea!

Când nu este considerat consimțământul ca fiind colectat în mod legal

Regulamentul stabilește că absența unui răspuns la solicitarea consimțământului, căsuțele bifate în prealabil pe site sau absența unei acțiuni nu consituie un consimțământ, în sensul legal.

Totodată, consimțământul este considerat a nu fi acordat în mod liber atunci când operatorul nu permite să se acorde consimțământul separat pentru diferitele operațiuni de prelucrare a datelor cu caracter personal sau dacă executarea unui contract, inclusiv furnizarea unui serviciu este condiționată de consimțământ, în ciuda faptului că consimțământul în cauză nu este necesar pentru executarea contractului.

Dacă persoana vizată nu dispune cu adevărat de libertatea de alegere sau nu este în măsură să refuze sau să își retragă consimțământul fără a fi prejudiciată, consimțământul nu este acordat în mod liber.

Dreptul persoanei vizate de a-și retrage consimțământul

Persoanele vizate au dreptul în orice moment de a-și retrage consimțământul și trebuie informate cu privire la acest drept chiar din momentul în care consimțământul le este cerut. În acest sens, vorbim de dreptul de a fi uitat. Acest drept este relevant în special în cazul în care persoana vizată și-a dat consimțământul când era copil și nu cunoștea pe deplin riscurile pe care le implică prelucrarea.

Astfel, din momentul retragerii consimțământului, operatorul este obligat să șteargă datele personale cu privire la acea persoană, fără ca acest lucru să afecteze legalitatea prelucrării anterioare retragerii consimțământului. Obligația de ștergere cunoaște și excepții care numără printre altele păstrarea în interes public, pentru exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și informare ori pentru respectarea unei obligații legale.

Obligația de eliminare a datelor se aplică atât pentru operator, cât și pentru toate persoanele cărora le-au fost transferate, inclusiv dacă datele au fost făcute publice.

Cazul special al consimțământului acordat de copii

Potrivit RGPD, prelucrarea datelor cu caracter personal ale unui copil este legală dacă copilul are cel puțin vârsta de 16 ani. Dacă copilul are sub vârsta de 16 ani, respectiva prelucrare este legală numai dacă și în măsura în care consimțământul respectiv este acordat sau autorizat de titularul răspunderii părintești asupra copilului.

 

Prin urmare, obținerea consimțământului persoanelor vizate pentru prelucrarea datelor personale ale acestora trebuie făcută cu mare atenție în vederea respectării cerințelor legale, care sunt mult mai drastice din mai 2018.

Este important de precizat că operatorii trebuie să poată face dovada faptului că au primit consimțământul și că acesta îndeplinește condițiile legale.

Așteptăm eventualele întrebări pe adresa noastră de contact.

Black Friday – ABC legislativ

/in , /by

Black Friday se apropie și, pe lângă ceea ce dorim să cumpărăm, este bine să știm cum se desfășoară legal această campanie și la ce să fim atenți. Prin urmare, am considerat că prezintă interes pentru dumneavoastră să vă reamintim ce spune legea despre vânzările promoționale.

Black Friday – vânzare promoțională sau lichidare de stoc?

Destul de multe persoane consideră că reducerile de Black Friday sunt de fapt lichidări de stoc. Pentru a lămuri ce fel de reducere este cea de Black Friday, vom reproduce în cele ce urmează definițiile date de legiuitor.

Ordonanța nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață definește vânzările promoționale ca fiind vânzările cu amănuntul/vânzările cash and carry/prestările de servicii de piață care pot avea loc în orice perioadă a anului, fără să facă obiectul notificării, cu condiția ca:

  • să nu fie efectuate în pierdere;
  • să se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum și la servicii vândute ori, după caz, prestate în mod curent;
  • produsele și serviciile promovate trebuie să existe la vânzare pe durata întregii perioade anunțate a vânzărilor promoționale sau comerciantul va informa consumatorii că oferta este valabilă numai în limita stocului disponibil.

Prin vânzare de lichidare se înțelege orice vânzare precedată sau însoțită de publicitate și anunțată sub denumirea de “lichidare” și care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a totalității sau numai a unei părți din stocul de produse dintr-o structură de vânzare cu amănuntul.

Prin urmare, cele două noțiuni sunt diferite, iar reducerile de Black Friday nu sunt și nu pot fi în mod legal lichidări de stoc.

Reguli de fixare și publicitate a prețurilor de Black Friday

Promoțiile de Black Friday trebuie să respecte următoarele reguli pentru a se încadra în limitele legii:

  • reducerea de preț trebuie să se raporteze la prețul de referință practicat în același spațiu de vânzare pentru produse sau servicii identice;

  • orice anunț de reducere de prețuri, indiferent de forma, modul de publicitate și motivația reducerii, trebuie să se adreseze ansamblului consumatorilor și să indice în cifre o reducere în raport cu prețurile de referință;

  • este interzis ca o reducere de preț pentru un produs și/sau serviciu să fie prezentată consumatorilor ca o ofertă gratuită a unei părți din produs și/sau serviciu.

Prețul de referință reprezintă cel mai scăzut preț practicat în același spațiu de vânzare în perioada ultimelor 30 de zile, înainte de data aplicării prețului redus.

Dacă aveți calitatea de comerciant ar trebui să acordați atenție maximă următoarelor precizări.

Nu sunt considerate vânzări promoţionale:

  • acțiunile de promovare efectuate de producători;
  • acțiunile de lansare de produse/servicii noi pe piață.

Publicitatea prin catalog și ofertele de reducere de prețuri lansate de comercianții care practică vânzarea prin corespondență pot fi valabile numai până la epuizarea stocurilor, cu condiția ca această mențiune să figureze vizibil și lizibil în catalog.

Toate documentele justificative legale care atestă veridicitatea prețului de referință trebuie să fie păstrate pentru a putea fi prezentate ori de câte ori este nevoie organelor de control abilitate. Nerespectarea acestei prevederi se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei.

Orice anunţ de reducere de preţuri ce nu corespunde reducerii practicate efectiv în raport cu preţul de referinţă este considerat o formă de publicitate înşelătoare şi este sancţionat conform reglementărilor legale în vigoare.

Anunțul promoțional

Conținutul anunțului privind reducerea de prețuri este reglementat special de Normele metodologice ale O.G. nr. 99/2000 și trebuie să precizeze:

  • reducerea efectivă în raport cu preţul de referinţă, care reprezintă cel mai scăzut preţ practicat în aceeaşi suprafaţă de vânzare, pentru produse sau servicii identice, în perioada ultimelor 30 de zile calendaristice înainte de data aplicării preţului redus;

  • produsele sau serviciile ori categoriile de produse sau servicii la care se referă anunţul publicitar;

  • perioada pentru care produsele sau serviciile respective sunt oferite la preţ redus; în cazul lichidărilor şi soldărilor această condiţie poate fi înlocuită de menţiunea: “până la epuizarea stocului”. Această menţiune poate fi folosită şi în cazul vânzărilor promoţionale.

Cerințele de mai sus se aplică oricărui anunţ de reducere de preţuri, indiferent de:

  • formă – afişe pe vitrine, prospecte, anunţuri în presă, radio, televiziune sau orice altă formă;

  • modul de publicitate – scrisă, orală sau orice alt mod;

  • motivația reducerii – soldări, lichidări sau orice altă motivație.

În cazul în care constatați nerespectarea regulilor de desfășurare a campaniei promoționale vă recomandăm ca mai înainte de a efectua orice acțiune să încercați să rezolvați problema cu reprezentanții magazinului în cauză urmând ca ulterior să sesizați Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor competent. Lista comisariatelor o puteți consulta aici.

Draft Bill: The dividend tax will be eliminated

/in , /by

Dividend tax = 0%

According to a new draft bill the Romanian Ministry of Finance wants to eliminate the dividend tax starting with 01.01.2018.

At present the dividend tax is 5%, reduced since 2016 from 16%.

The draft bill provides that „the dividend payers have the obligation to fill in and submit the informative statement for each beneficiary of the income to the competent fiscal body until the last day of February of the current year for the income distributed in the expired year.”

This measure is not approved by most of the economic analysts. They are afraid that the experienced entrepreneurs will prefer to pay dividends at the expense of capitalization, to take advantage of tax cuts.

The NRB Governor, Mugur Isărescu declared in the media that has the same opinion. He declared that elimination of dividend tax could lead to under capitalized companies. Also, he said that if the entrepreneurs choose this path, next time they will not have capital from which to collect dividends.

We will all see if such draft bill will be adopted and if its effects will be the ones foretold.

Cross-border insolvency proceedings – new rules

/in , /by

Starting 26.06.2017 the new rules facilitating cross-border insolvency proceedings entered into force. These new rules are provided by Regulation (EU) 2015/848 of the European Parliament and of the Council.

The new rules will ensure an effective and efficient cross-border debt recovery. They focus on resolving the conflicts of jurisdiction and laws in cross-border insolvency proceedings so that will make it easier for businesses to get restructured and for creditors to get their money back.

The key features of the new rules regarding the cross-border insolvency

The main issues solved by this Regulation are:

  • group insolvency proceedings;
  • avoidance of the secondary proceedings;
  • avoidance of the bankruptcy tourism;
  • an EU-wide interconnection of electronic national insolvency registers.

This update of the regulation of the cross-border insolvency proceedings was necessary because certain modern and efficient types of national restructuring proceedings were not covered by the old set of rules.

 

If you want to be constantly informed about the relevant legislative updates and projects, please contact us here.