S-au modificat formularele pentru solicitarea indemnizației de 75%!

Prin Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 741/2020 s-a aprobat modelul documentelor prevăzute la art. XII alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

În data de 22 septembrie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 1.426/2020 care modifică și înlocuiește Anexa ordinului inițial. Documentele menționate în Anexă sunt:

  • cererea;
  • declarația pe propria răspundere;
  • lista persoanelor cărora li s-a suspendat contractul individual de muncă, din inițiativa angajatorului.

Modelul cererii, al declarației pe propria răspundere și al listei persoanelor care urmează să beneficieze de plata indemnizației de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, poate fi găsit aici.

Modele de acte (editabile) – Cererea și declarația cerute conform OUG 147/2020

În nr. 8 al Newsletter-ului, la rubrica „Noutăți legislative” am scris despre O.U.G. nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți în vederea supravegherii copiilor, în situația limitării sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARSCoV- 2.

Conform acestei ordonanțe, părinții au dreptul la zile libere plătite pe toată perioada în care se decide limitarea sau suspendarea activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară.

Zilele libere se acordă la cererea părintelui care îndeplinește condițiile, cerere care se depune la angajatorul acestuia, și care trebuie să aibă anexate:

  • o declarație pe propria răspundere a celuilalt părinte;
  • o copie a certificatului/certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor sau a documentului care atestă calitatea prevăzută la art. 1 alin. (3);
  • dacă este cazul de o copie a certificatului de încadrare în grad de handicap al copilului ori adultului în vârstă de până la 26 de ani.

Prin Ordinul nr. 1.375 din 9 septembrie 2020 au fost aprobate modelul cererii și al declarației pe propria răspundere prevăzute la art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinți.

Pentru cei care au nevoie de aceste formulare, le-am pregătit în format editabil. Formularele pot fi descărcate folosind link-urile de mai jos:

Dacă doriți să aflați despre noutățile legislative de interes general, nu uitați că în fiecare luni postăm update-ul juridic.

 

Evidența activităților de prelucrare – cartografierea datelor cu caracter personal

Deși auzim des expresia ”eu nu prelucrez date cu caracter personal”, de cele mai multe ori se dovedește ca aceasta să fie eronată. Zi de zi profesioniștii prelucrează date în activitatea lor și mulți nu conștientizează cât de multe sunt în realitate.

Întrucât datele concurează strâns cu petrolul pentru titlul de ”cea mai valoroasă resursă”, operatorii ar trebui să fie conștienți de cantitatea și calitatea datelor pe care le prelucrează.

Cine trebuie să țină evidența activităților de prelucrare?

RGPD prevede la art. 30 obligația anumitor operatori de a ține evidența activităților de prelucrare aflate în responsabilitatea lor. Cerința nu este obligatorie pentru operatorii cu mai puțin de 250 angajați, cu excepția cazului în care prelucrarea pe care o efectuează este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, prelucrarea nu este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date sau date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni.

Așadar, simplul fapt că prelucrarea efectuată nu este ocazională obligă operatorii să țină evidența, deși aceștia au mai puțin de 250 angajați. De cele mai multe ori prelucrările de date nu sunt ocazionale, mai ales dacă există și angajați ale căror date sunt prelucrate constant în exercitarea relațiilor de serviciu și a contractului de muncă.

Totodată, dacă prelucrarea poate genera un risc, nu neapărat un risc ridicat, ea trebuie documentată într-un registru. De exemplu, prelucrarea datelor clienților persoane fizice prin intermediul unui terț (prestator de servicii) poate prezenta un risc, întrucât transferul datelor în sine este riscant.

Prin urmare, operatorii cu mai puțin de 250 angajați trebuie să își analizeze atent activitățile și să le identifice pe cele care presupun prelucrări de date ce sunt susceptibile  să genereze un risc pentru drepturile și libertățile persoanelor vizate, care nu sunt ocazionale sau care includ categorii speciale de date sau date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni.

Ce este Registrul de cartografiere a datelor

Activitățile de prelucrare menționate anterior trebuie evidențiate într-un registru, denumit în general ”Registru de cartografiere”.

Acesta va cuprinde informațiile prevăzute la art. 30 alin. 1 din RGPD, printre care enumerăm: datele de contact ale operatorului, categoriile de date prelucrate, categoriile de persoane vizate, scopurile prelucrării etc.

Registrul trebuie revizuit și actualizat periodic, iar fiecare nouă activitate de prelucrare va trebui documentată în acesta.

Cum arată un Registru de cartografiere

Pentru a veni în ajutorul operatorilor, am pregătit un model de registru de cartografiere ce cuprinde informațiile minime necesare conform RGPD, pe care îl puteți găsi aici: registru de cartografiere Start Lawyers.

 

Pentru mai multe informații, nu ezitați să ne contactați aici.

Model de cerere – ajutor public judiciar

Start Lawyers militează pentru acces liber la justiție pentru oricine, indiferent de categoria socială din care face parte.

De aceea venim în sprijinul persoanelor care sunt nevoite să apeleze la procedurile judiciare în materie civilă, dar nu își permit angajarea unui avocat. Acestea pot beneficia de ajutor public judiciar, oferit în anumite condiții de către statul român. Un model al unei astfel de cereri și mai multe detalii puteți vedea mai jos:

Potrivit legii, pot beneficia de ajutor public judiciar persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

De asemenea, dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.

Pentru mai multe detalii, nu ezitați să ne contactați aici.

Model de cerere – adresă de înaintare – documente

De câte ori vi s-a întâmplat ca, aflați în postura de parte a unei cauze pe rolul instanțelor de judecată, să vi se pună în vedere să depuneți la dosar anumite documente? Sau să mai obțineți pe parcursul procesului alte documente pe care doriți să le folosiți ca probe suplimentare?

Astfel, justițiabilii trebuie să știe că depunerea unor înscrisuri la dosarul cauzei se face folosind o cerere, numită adresă de înaintare, la care înscrisurile respective sunt atașate. Cererea trebuie să enumere documentele înaintate instanței de judecată și să arate o scurtă descriere a conținutului acestora, pentru a demonstra utilitatea depunerii lor.

Pentru a veni în sprijinul dvs., mai jos vă prezentăm un model de cerere, o astfel de adresă de înaintare:

 

Dacă aveți nevoie de lămuriri, vă rugăm să folosiți pagina noastră de contact.

Model de cerere pentru judecarea cauzei în lipsă

Un model pentru astfel de cereri este util justițiabililor care nu au apărător în cauză și nici timp pentru a ajunge la fiecare termen de judecată.

model

 

Importanța depunerii unei cereri de judecare în lipsă o puteți deduce din cele ce urmează:

  • dacă o astfel de cerere nu este formulată de vreuna dintre părți și niciuna nu se prezintă la strigarea cauzei, instanța va suspenda judecata;
  • dacă se va suspenda cauza pentru motivul de mai sus, pentru repunerea cauzei pe rol se va percepe 50% din taxa de timbru plătită inițial;
  • cererea produce efecte numai la instanța în fața căreia a fost formulată.

Pentru a veni în sprijinul justițiabililor, am redactat un model care poate fi descărcat de aici.

Dacă aveți nevoie de lămuriri, vă rugăm să folosiți pagina noastră de contact.

Model demisie – descarcă formularul!

De ce este necesar un model de demisie? Faptul că piața muncii este o piață dinamică nu este un lucru nou. Descoperirile tehnologice și diversificarea modurilor de a presta servicii au dus inevitabil la crearea unor noi locuri de muncă.

Prin urmare, din ce în ce mai mulți salariați renunță la vechile joburi pentru a profita de oportunitățile pieței muncii. În acest context primim foarte multe solicitări referitoare la lămurirea unor aspecte privind demisia.

Ce trebuie să aveți în vedere când veți folosi demisia model?

 

Pentru a veni în sprijinul celor care au nevoie de lămuriri pe acest aspect, am redactat un model de demisie (cu și fără preaviz) care poate fi descărcat de aici.

Dacă aveți nevoie de lămuriri, vă rugăm să folosiți pagina noastră de contact.