Documente electronice – Marcarea temporală

/in /by

Marca temporală este o colecție de date în formă electronică, atașată în mod unic unui document electronic pentru a certifica faptul că anumite date în formă electronică au fost prezentate la un moment de timp determinat furnizorului de servicii de marcare temporală.

Marca temporală conține cel puțin următoarele elemente:

  • amprenta atașată documentului electronic supus marcării;
  • data și momentul de timp aferente documentului supus marcării, exprimate în timp universal;
  • informații care identifică în mod unic furnizorul de servicii de marcare temporală;
  • numărul de ordine din registrul furnizorului de servicii de marcare temporală.

Documente electronice – etape marcare temporală

Etapele pentru marcarea temporală a unui document electronic sunt următoarele:

  • utilizatorul transmite furnizorului o cerere de emitere a mărcii temporale pentru un anumit document electronic. Cererea va conține amprenta digitală a documentului pentru care se face cererea, amprentă creată prin intermediul aplicării unei funcții hash-code asupra documentului;
  • într-un interval de timp stabilit prin politica de marcare temporală, furnizorul de servicii de marcare temporală execută următoarele operațiuni asupra amprentei digitale a documentului primit de la utilizator, folosind un sistem informatic sigur, care îndeplinește cerințele de securitate prevăzute la art. 4 din Legea nr. 451/2004:
    • aplică informația de timp, raportându-se la baza de timp;
    • aplică celelalte date prevăzute de Legea nr. 451/2004 și orice alte date prevăzute în politica sa de marcare temporală care nu contravin prevederilor legale și standardelor recunoscute în materie;
    • semnează electronic cu semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat;
  • în urma acestor operațiuni rezultă marca temporală care este transmisă utilizatorului.

Terții pot verifica autenticitatea mărcii temporale pe baza documentului original, a mărcii temporale, a cheii publice a furnizorului de servicii de marcare temporală și a funcției hash-code utilizate pentru crearea amprentei digitale a documentului.

Marcarea temporală a documentelor electronice este o măsură de securitate și se folosește pentru a se împiedica modificarea ulterioară a datelor dintr-un document electronic.

Registrul furnizorilor de servicii de marcare temporală poate fi consultat aici.

Newsletter Start Lawyers 16/2020

/in /by
Newsletterul poate fi descărcat în format pdf de aici.↵

 

Noutăți legislative din următoarele domenii:

Ajutor de stat / COVID-19 / Decizii ale Curții Constituționale / Dezlegare chestiuni de drept (civil) / Educație / Energie / Mediu / Proceduri administrative / Relații de muncă / Sănătate / Substanțe interzise

Informații din domeniul protecției datelor (GDPR)

Află despre obligația operatorilor de a furniza informații către ANSPDCP.

Un articol cu informații utile despre marcarea temporală a documentelor electronice.

Vezi ce elemente conține marca temporală și care sunt etapele pentru marcarea temporală a unui document electronic.

Dicționar juridic – Termenul juridic al săptămânii: „Marca temporală”

Furnizarea de informații către ANSPDCP – obligație a operatorilor

/in /by

Conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 102/2005, Autoritatea Națională de Supraveghere, prin intermediul personalului de control, poate „să ceară și să obțină de la operator și persoana împuternicită de operator, precum și, după caz, de la reprezentantul acestora, la fața locului și/sau în termenul stabilit, orice informații și documente, indiferent de suportul de stocare, să ridice copii de pe acestea, să aibă acces la oricare dintre incintele operatorului și persoanei împuternicite de operator, precum și să aibă acces și să verifice orice echipament, mijloc sau suport de stocare a datelor, necesare desfășurării investigației, în condițiile legii.” Aceasta înseamnă că, în cazul în care autoritatea solicită unui operator aflat sub investigație furnizarea unor informații, operatorul este obligat să le furnizeze. Dacă nu respectă această obligație, autoritatea îl poate sancționa prin aplicarea unei amenzi.

Recent, ANSPDCP a sancționat contravențional un operator tocmai pentru încălcarea normelor menționate mai sus.

Pentru că nu a îndeplinit obligația de a furniza informațiile solicitate de Autoritatea de supraveghere, operatorul Globus Score SRL a încălcat instrucțiunile ANSPDCP și a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 9.713,14 lei, echivalentul sumei de 2000 EURO.

Pe lângă amendă, operatorului i-a fost aplicată și măsura corectivă de a transmite autorității de supraveghere toate informațiile solicitate.

Newsletter Start Lawyers 15/2020

/in /by
Newsletterul poate fi descărcat în format pdf de aici.↵

 

Noutăți legislative din următoarele domenii:

Ajutor de stat / COVID – 19 / Educație / Energie / Fiscal / Proceduri administrative / Protecție socială / Relații de muncă / Republicări.

Informații din domeniul protecției datelor (GDPR)

Află care a fost ultima amendă aplicată de ANSPDCP.

Un articol cu informații utile despre noile reguli aplicabile dreptului de retragere.

Vezi cum se aplică acestea și în ce cazuri.

Dicționar juridic – Termenul juridic al săptămânii: „Vehicul sfârșit de serie”

Dreptul de retragere – Noi reguli aduse de O.U.G. nr. 174/2020

/in , , /by

Dreptul de retragere – reglementare specială în contextul pandemiei

Prin O.U.G. nr. 174 din 14 octombrie 2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19, s-au adus unele modificări dreptului de retragere reglementat de O.U.G. nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii.

În cuprinsul actului normativ amintit, sunt prevăzute reguli noi pentru dreptul de retragere în cazul evenimentelor și activităților culturale, festivalurilor și proiecțiilor cinematografice ce urmau a fi susținute pe perioada stării de urgență sau a stării de alertă, în care se suspendă dreptul de organizare a acestor evenimente de către autoritățile competente.

Noile reguli

Începând cu data intrării în vigoare a ordonanței regulile sunt:

  1. în cazul reprogramării evenimentului sau festivalului, participantul la eveniment sau festival va putea folosi biletul de acces achiziționat, beneficiind de toate drepturile conferite de biletul de acces la data reprogramării evenimentului sau festivalului. Data reprogramării evenimentului sau festivalului nu poate depăși data de 30 septembrie 2021;
  2. în cazul anulării sau reprogramării evenimentului sau festivalului, participantul la eveniment sau festival va primi din partea organizatorului un voucher pentru întreaga sumă plătită organizatorului, voucher ce va fi folosit pentru achiziționarea de produse sau servicii din gama oferită de către organizator, conform unui regulament detaliat comunicat de către organizator;
  3. în cazul în care voucherul nu este folosit pentru achiziționarea de produse sau servicii până la data de 30 septembrie 2021, organizatorul va rambursa toate sumele pe care le-a primit din partea consumatorului până la 31 decembrie 2021.

Pe lângă regulile menționate mai sus, mai este prevăzut un termen de 30 de zile în care organizatorul are obligativitatea de a oferi cumpărătorului de bilete posibilitatea de a opta între folosirea biletului pentru evenimentul sau festivalul reprogramat sau voucherul prevăzut la pct. 2 de mai sus. După expirarea celor 30 de zile biletul devine automat valabil pentru ediția reprogramată a evenimentului sau festivalului.

Newsletter Start Lawyers 14/2020

/in /by
Newsletterul poate fi descărcat în format pdf de aici.↵

 

Noutăți legislative din următoarele domenii:

Ajutor de stat / COVID-19 / Educație / Proceduri administrative.

Informații din domeniul protecției datelor (GDPR)

Află care sunt ultimele datele statistice privind activitatea de control a ANSPDCP.

Un articol cu informații utile despre noile modificări ale Codului muncii.

Vezi cum se aplică noua procedură a concilierii conflictului individual de muncă.

Dicționar juridic – Termenul juridic al săptămânii: „Demisia”

Activitatea ANSPDCP – Date statistice

/in /by

Activitatea Autorității de Naționale de Supraveghere

Conform comunicatului de presă publicat pe site-ul autorității, în perioada ianuarie 2020 – septembrie 2020, autoritatea a primit 3.952 de plângeri, 176 de sesizări și 128 de notificări privind incidente de securitate, pe baza cărora au fost deschise investigații.

În urma investigațiilor efectuate, sancțiunile aplicate au fost:

  • amenda – 22 amenzi în cuantum total de 68.900 euro și respectiv 10.000 lei, o amendă aplicată în temeiul Legii nr. 506/2004;
  • avertismentul – 46 de avertismente;
  • măsuri corective – 42 de măsuri corective.

Măsuri corective

Printre măsurile corective aplicate, autoritatea le menționează în comunicat pe următoarele:

  • respectarea cererilor persoanelor vizate prin care acestea și-au exercitat drepturile în temeiul RGPD;
  • asigurarea conformității operațiunilor de prelucrare cu dispozițiile RGPD;
  • revizuirea și actualizarea măsurilor tehnice și organizatorice implementate, inclusiv a procedurilor de lucru referitoare la protecția datelor cu caracter personal, precum și implementarea unor măsuri privind instruirea periodică a persoanelor care acționează sub autoritatea operatorului, referitor la obligațiile ce îi revin conform prevederilor RGPD, inclusiv cu privire la riscurile pe care le comportă prelucrarea datelor cu caracter personal, în funcție de specificul activității;
  • efectuarea unei evaluări privind riscul pentru drepturile și libertățile persoanelor care să cuprindă inclusiv încadrarea într-un grad de risc, ținând seama de natura, domeniul de aplicare, contextul și scopurile prelucrării;
  • revizuirea și actualizarea măsurilor tehnice şi organizatorice implementate ca urmare a evaluării privind riscul pentru drepturile și libertățile persoanelor, inclusiv a procedurilor de lucru referitoare la protecția datelor cu caracter personal.

Concilierea – Procedura pentru soluționarea amiabilă a conflictelor individuale de muncă

/in /by

Concilierea – ce prevede Codul muncii?

Concilierea este o modalitate de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă. Aceasta poate interveni în condițiile în care în contractul individual de muncă există o clauză prin care părțile stabilesc că orice conflict individual de muncă se soluționează pe cale amiabilă, prin procedura concilierii.

Concilierea se desfășoară cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii (avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii), în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.

Consultantul extern este ales în mod liber de părți iar onorariul acestuia va fi suportat de părți conform înțelegerii lor. Acesta trebuie să aibă rolul său activ și să stăruie ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă.

Deschiderea procedurii

Consultantul extern poate fi contactat de către oricare dintre părți pentru deschiderea procedurii de conciliere a conflictului individual de muncă, prin transmiterea celeilalte părți a unei invitații scrise. Invitația se transmite prin mijloacele de comunicare prevăzute în contractul individual de muncă.

Data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației. Această dată este foarte importantă pentru că este data de la care începe să curgă suspendarea termenului de contestare a conflictelor de muncă până la finalul concilierii.

Închiderea procedurii

Procedura concilierii de închide, prin semnarea unui proces-verbal semnat de către toate părțile, în următoarele situații:

  •  prin încheierea unei înțelegeri între părți în urma soluționării conflictului;
  • prin constatarea de către consultantul extern a eșuării concilierii;
  • prin neprezentarea uneia dintre părți la data stabilită în invitația

Dacă se soluționează conflictul, consultantul extern va redacta un acord care va conține înțelegerea părților și modalitatea de stingere a acestuia. Acordul va fi semnat de către părți și de către consultantul extern și va produce efecte de la data semnării sau de la data expres prevăzută în acesta.

Totuși, oricare dintre părți se poate adresa instanței competente cu respectarea prevederilor art. 208 și 210 din Legea nr. 62/2011, în următoarele cazuri:

  • conflictul se soluționează parțial;
  • consultantul extern a constatat eșuarea concilierii;
  • una dintre părți nu s-a prezentat la data stabilită în invitație.

Newsletter Start Lawyers 13/2020

/in /by
Newsletterul poate fi descărcat în format pdf de aici.↵

 

Noutăți legislative din următoarele domenii:

Ajutor de stat / COVID-19 / Drepturi de autor / Educație / Financiar-fiscal / Pensii / Proceduri administrative / Relații de muncă / Republicări.

Informații din domeniul protecției datelor (GDPR)

Află care sunt ultimele sancțiuni aplicate de ANSPDCP.

Un articol cu informații utile despre noile modificări ale Codului muncii.

Vezi care vor fi noile prevederi referitoare la conflictele de muncă.

Dicționar juridic – Termenul juridic al săptămânii: „Lucrător frontalier”

Codul muncii – Modificări importante

/in /by

Codul muncii a fost modificat și completat prin Legea nr. 213 din 30 septembrie 2020

Noutățile privesc adăugarea unor noțiuni noi și a unei proceduri de soluționare amiabilă a conflictelor de muncă. Pe scurt, acestea se referă la:

  • consultantul extern specializat în legislația muncii;
  • expertul în legislația muncii;
  • soluționarea amiabilă a unui conflict individual de muncă.

Consultantul extern specializat și expertul în legislația muncii

Consultantul extern specializat în legislația muncii poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care va putea fi ales în mod liber de către părți.

Acesta poate asista oricare dintre părți la negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă, la cercetarea disciplinară ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă.

Expertul în legislația muncii este persoana care, pe lângă activitățile pe care le poate desfășura și consultantul extern, poate coordona serviciile externe specializate în resurse umane și salarizare ale unui angajator.

Procedură prealabilă în cazul conflictelor de muncă

Legea de modificare a Codului muncii introduce un articol conform căruia „În cazul unui conflict individual de muncă, părțile vor acționa cu bună-credință și vor încerca soluționarea amiabilă a acestuia.” De asemenea, prevede o nouă obligație a angajatorilor, aceea de a insera în regulamentul intern procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă. Toate acestea înseamnă că, mai înainte de a merge în instanță pentru soluționarea judiciară a conflictului de muncă, părțile trebuie să încerce soluționarea amiabilă sau să apeleze la procedura concilierii.