Posts

Newsletter Start Lawyers nr. 3/2020

Informațiile cuprinse în acest număr sunt următoarele:

Noutăți legislative din următoarele domenii:

  • Educație
  • Achiziții publice
  • Construcții
  • Fiscal
  • Dreptul muncii
  • Securitate cibernetică
  • IMM
  • Sănătate
  • COVID-19
  • Mediu
  • Protecție socială
  • Diverse.

Informații din domeniul protecției datelor (GDPR)

Publicarea hotărârii Shrems II. – Află detalii despre invalidarea Scutului de confidențialitate UE-SUA și despre modul cum sunt afectate transferurile de date către SUA;

Un articol cu informații utile pentru proprietarii de imobile

Contravențiile și sancțiunile aplicabile proprietarilor conform Legii nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari – vezi care sunt faptele considerate contravenții și sancțiunile aplicabile proprietarilor.

Dicționar juridic

Termenul juridic al săptămânii: „Bullyingul”.

Newsletterul poate fi descărcat în format pdf de aici.

Modificări ale legislației privind protecția mediului

Prin Legea nr. 140 din 21 iulie 2020 publicată ieri în M. Of. nr. 647/22 iulie 2020, s-a modificat și completat O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Modificările și completările sunt următoarele:

  • este modificată definiția avizului de mediu pentru produse de protecție a plantelor, respectiv pentru îngrășăminte, astfel: „act administrativ emis de autoritatea competentă de implementare pentru protecția mediului, prin compartimentul cu atribuții în domeniul respectiv, necesar în procedura de omologare a produselor chimice de protecție a plantelor și, respectiv, de autorizare a îngrășămintelor chimice”;
  • este modificată obligația privind modalitatea de stocare a îngrășămintelor chimice și produselor de protecție a plantelor, obligație a persoanelor juridice care produc, stochează, comercializează și/sau utilizează îngrășăminte chimice și produse de protecție a plantelor. În urma modificării, persoanele juridice în cauză pot să stocheze îngrășămintele chimice și produsele de protecție a plantelor pentru o perioadă nedeterminată conform fișei cu date de securitate emisă de producător. Anterior modificării, produsele puteau fi stocate temporar, numai ambalate și în locuri protejate, bine aerisite;
  • este introdusă o nouă contravenție: nerespectarea obligațiilor persoanelor fizice și juridice de a supraveghea și asigura depozitarea îngrășămintelor chimice potrivit fișei cu date de securitate emisă de producător; Aceasta se sancționează cu amendă de la 7.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON), pentru persoane juridice.

Dacă doriți să fiți la curent cu noutățile legislative, puteți accesa newsletterul postat în fiecare luni pe blog și pe pagina de Facebook. 

Contractul individual de muncă cu timp parțial

În contextul actual, când activitatea de lucru a fost redusă în mai multe sectoare, este posibil ca unii angajatori, în urma reorganizării activității, să propună salariaților sau viitorilor salariați posturi cu fracțiune de normă. Prin urmare, este bine să cunoaștem cum este reglementat acest tip de contract de legislația muncii.

Salariatul part-time

Particularități ale contractului individual de muncă cu timp parțial

Clauzele obligatorii privind durata muncii, repartizarea programului și condițiile în care se poate modifica programul de lucru

Problema orelor suplimentare

Prevederi speciale privind drepturile salariaților

Obligații speciale ale angajatorilor

Salariatul part-time

Salariatul part-time este salariatul cu fracțiune de normă al cărui număr de ore normale de lucru (calculate săptămânal sau ca medie lunară) este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă din aceeași unitate, cu același tip de contract individual de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată) și care prestează aceeași activitate sau una similară, avându-se în vedere și alte considerente, cum ar fi vechimea în muncă și calificarea/aptitudinile profesionale.

Particularități ale contractului individual de muncă cu timp parțial

Acest tip de contract de muncă poate fi încheiat numai în formă scrisă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, fiind denumit de Codul muncii „contract individual de muncă cu timp parțial”.

În ceea ce privește conținutul, acesta cuprinde, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (3) din Codul muncii, următoarele elemente obligatorii (art. 105 din Codul muncii):

  • durata muncii și repartizarea programului de lucru;
  • condițiile în care se poate modifica programul de lucru;
  • interdicția de a efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora.

Dacă elementele de mai sus nu sunt încadrate în conținutul contractului individual de muncă cu timp parțial, contractul se consideră a fi încheiat pentru normă întreagă.

Clauzele obligatorii privind durata muncii, repartizarea programului și condițiile în care se poate modifica programul de lucru

În cuprinsul Codului muncii nu se prevede detaliat cum și în ce formă se vor insera în contract clauzele privind durata muncii, repartizarea și condițiile în care se poate modifica programul de lucru. Considerăm că pentru a fi respectate prevederile legale, angajatorul trebuie să menționeze foarte clar în contract:

  • durata muncii exprimată în nr. de ore pe zi, respectiv nr. de ore pe săptămână;
  • modul de repartizare a programului de lucru și precizarea condițiilor în care se poate modifica (de exemplu, prin act adițional la contract sau prin modificarea regulamentului intern – a se vedea speța menționată mai jos);
  • interdicția de a efectua ore suplimentare.

Conform sentinței civile nr. 995/2018 a Tribunalului Constanța, s-a considerat că a procedat corect angajatorul care, pentru a respecta condiția prevăzută în art.105 alin.1 lit. b) din Codul muncii privind menționarea condițiilor în care se poate modifica programul de lucru, a făcut trimitere la regulamentul intern al societății, regulament care a fost adus la cunoștința salariaților prin semnătură.

„Cum legiuitorul nu a impus angajatorului ce anume trebuie sa cuprinda clauza “ conditiile in care se poate modifica programul de lucru ” din cuprinsul contractului , instanta apreciaza ca trimiterea la regulamentul intern al societatii, regulament care a fost adus la cunostinta salariatilor prin semnatura, astfel cum a declarat martora S_____ F________, este sufficient pentru a fi indeplinita conditia prevazuta in art.105 alin.1 lit.b din Codul Muncii.” (sentința civilă nr. 995/2018 a Tribunalului Constanța)

De asemenea, s-a considerat că a procedat corect angajatorul care, de comun acord cu angajații, a modificat repartizarea programului de muncă în funcție de programările clienților și a realizat un grafic de lucru pentru eficientizarea activității.

In cee a ce priveste conditia prevazuta la art.105 alin.1 lit.a –durata muncii si repartizarea programului de lucru, instanta retine ca prin contractul individual de m____ a fost prevazuta expres atat durata muncii cat si repartizarea programului de lucru.
Faptul ca ulterior incheierii cont ractului individual de m____, datorita specificului activitatii desfasurate de catre angajator-coafor si a faptului notoriu ca , clientii fac programari, anga jatorul la solicitarea si in ac ord cu angajatii, au stabilit ca repartizarea programului de lucru sa se faca in functie de programarile clientilor si sa se concretizeze in grafice de lucru afisate in salon, semnate de fiecare angajat, nu poate reprezenta o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza raporturile de m____ cu timp partial, ci o modalitate de eficientizare a activitatii desfasurate, pe care legea nu o interzice.
Prin urmare, instanta apreciaza ca parata ITM C________ a facut o interpretare excesiva a dispozitiilor legale care reglementeaza contractul individual de m____ cu timp partial.” (sentința civilă nr. 995/2018 a Tribunalului Constanța) 

Problema orelor suplimentare

Așa cum am arătat mai sus, conform art. 105 alin. (1) lit. c) din Codul muncii (cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru efectuarea unor lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora), salariatului cu timp parțial îi este interzisă efectuarea ore suplimentare. În consecință, dacă angajatorul solicită salariatului cu timp parțial efectuarea de ore suplimentare pentru situații care nu se încadrează celor indicate mai sus (forță majoră / lucrări urgente pentru prevenirea accidentelor) și nu i le plătește, este posibil ca salariatul să nu poată obține aceste drepturi în instanță. Astfel, prin sentința civilă nr. 4006/2019 instanța a reținut că: „Reclamantul a mai solicitat plata orelor suplimentare prestate pentru societate pe toata durata contractuala. Potrivit art. 120 alin. 1 din C. muncii, republicat, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112 , este considerată muncă suplimentară. Pe de alta parte insa, dispozitiile art. 105 alin. 1 din C. muncii, republicat, statueaza in mod e_____ ca, „ (1) Contractul individual de muncă cu timp parțial cuprinde, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (3), următoarele: […]
c) interdicția de a efectua ore suplimentare, cu excepția cazurilor de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor acestora. ”, ceea ce inseamna ca este interzisa munca suplimentara in cazul angajatului cu timp partial. Astfel, urmeaza a respinge ca neintemeiat si acest petit al actiunii reclamantului.” (sentința civilă nr. 4006/2019, Tribunalul Argeș).

Prevederi speciale privind drepturile salariaților

Pentru salariații încadrați cu contracte de muncă cu timp parțial legea prevede că aceștia

  • se bucură de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile;
  • primesc drepturile salariale proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.

Obligații speciale ale angajatorilor

Pentru respectarea drepturilor salariaților angajatorii sunt obligați:

  • în măsura în care este posibil, să ia în considerare cererile salariaților de a se transfera fie de la un loc de muncă cu normă întreagă la unul cu fracțiune de normă, fie de la un loc de muncă cu fracțiune de normă la un loc de muncă cu normă întreagă sau de a-și mări programul de lucru, în cazul în care apare această oportunitate;
  • să informeze la timp cu privire la apariția unor locuri de muncă cu fracțiune de normă sau cu normă întreagă, pentru a facilita transferurile de la normă întreagă la fracțiune de normă și invers.

Protecția mediului – Legea mirosurilor a fost publicată în Monitorul Oficial

Legea nr. 123 din 10 iulie 2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului a fost publicată în M. O. nr. 613 din 13 iulie 2020.

În urma modificărilor făcute, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este desemnat ca fiind autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. S-a precizat că în termen de maximum 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii de modificare, se va stabili prin hotărâre a Guvernului conținutul planului de gestionare a disconfortului olfactiv pentru toate activitățile care pot crea disconfort olfactiv. De asemenea, în același termen de 180 de zile, se va aproba, prin hotărâre a Guvernului, Metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv.

Pe scurt, modificările reglementărilor privind protecția mediului sunt următoarele:

  • sunt introduși și definiți noi termeni:
    • disconfortul olfactiv – efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare;
    • planul de gestionare a disconfortului olfactiv – plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, în scopul identificării, prevenirii și reducerii disconfortului olfactiv care se realizează atât în cazul unor instalații/activități noi sau a instalațiilor/activităților existente, cât și în cazul unor modificări substanțiale ale instalațiilor/activităților existente;
  • în cadrul proceduri de reglementare sunt precizate următoarele:
    • Autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate, impune condițiile de funcționare pentru respectarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației;
    • Autoritățile competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea actelor de reglementare  includ condițiile impuse de autoritățile abilitate în respectivele acte de reglementare;
  • operatorii economici/titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv sunt obligați să elaboreze „Planul de gestionare a disconfortului olfactiv”;
  • se introduce pentru Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului o nouă atribuție: de a aproba împreună cu autoritatea publică centrală din domeniul sănătății metodologii cu privire la prevenirea și reducerea disconfortului olfactiv;
  • este clarificat modul în care Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin autoritățile publice din subordinea sa, supraveghează și controlează aplicarea prevederilor legale, acestea fiind obligate să dispună măsurile luate, în scris sau în actul de control;

Obligații noi pentru persoanele fizice și juridice

  • sunt completate obligațiile pe care persoanele fizice și juridice le au în domeniul protecției mediului prin introducerea a 6 noi articole – 64^1-64^6 conform cărora:
    • emisiile și/sau evacuările de la sursele care pot produce disconfort olfactiv trebuie reținute și dirijate către un sistem adecvat de reducere a mirosului;
    • la obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu, pentru fluxurile cu intensitate ridicată/scăzut, se va ține cont de utilizarea tehnologiilor eficiente de reducere a poluării, adecvate sectorului de activitate;
    • Operatorul economic/Titularul care desfășoară activități pentru care este necesară obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu ia toate măsurile necesare pentru prevenirea disconfortului olfactiv astfel încât să nu afecteze sănătatea populației și mediul înconjurător;
    • Operatorul economic/Titularul activităților care pot produce disconfort olfactiv și pentru care este necesară obținerea autorizației/autorizației integrate de mediu asigură sisteme proprii de monitorizare a disconfortului olfactiv;
    • Autorizația/Autorizația integrată de mediu pentru activitățile care pot crea disconfort olfactiv trebuie să cuprindă un plan de gestionare a disconfortului olfactiv;

Obligații ale autorităților publice locale

  • sunt completate obligațiile autorităților administrației publice locale, precum și, după caz, ale persoanelor fizice și juridice cu următoarele:
    • să prevadă la elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului măsuri de prevenire și reducere a disconfortului olfactiv;
    • să întrețină rețeaua de canalizare, instalațiile de preepurare/stațiile de epurare și să ia toate măsurile astfel încât să nu creeze disconfort olfactiv;
    • să controleze cu scop preventiv și la sesizarea publicului activitățile care nu se supun reglementării din punctul de vedere al protecției mediului și care pot crea disconfort olfactiv;
    • la implementarea prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, în vecinătatea activităților cu posibil impact olfactiv asupra populației, autoritățile administrației publice locale resping solicitările de dezvoltare a proiectelor care necesită asigurarea de protecție sanitară, dacă distanțele minime de protecție sanitară stabilite între teritoriile protejate și o serie de unități care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației nu sunt respectate;
    • în cazul zonelor rezidențiale în vecinătatea cărora se desfășoară activități existente cu impact olfactiv la care distanța minimă de protecție sanitară în vigoare nu este respectată, operatorul/titularul activității are obligația să ia toate măsurile necesare în vederea diminuării disconfortului produs, prin implementarea unui plan de gestionare a disconfortului olfactiv avizat de autoritatea publică centrală pentru sănătate, prin structurile subordonate și/sau autoritatea administrației publice locale, după caz;

Sancțiuni

  • nerespectarea obligației operatorilor economici/titularilor activităților de a elabora și de a respecta planul de gestionare a disconfortului olfactiv se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 6.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 25.000 lei (RON) la 50.000 lei (RON), pentru persoane juridice.

Cum se face măsurarea?

  • în ceea ce privește măsurarea disconfortului olfactiv, legea prevede următoarele:
    • Prezența și concentrația mirosurilor în aerul înconjurător se evaluează în conformitate cu standardele în vigoare, respectiv «SR EN 16841-1 Aer înconjurător.
    • Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 1: Metoda grilei», «SR EN 16841-2 Aer înconjurător.
    • Determinarea prezenței mirosurilor în aerul înconjurător prin inspecție în teren Partea 2: Metoda dârei de miros» și «SR EN 13725 Calitatea aerului.
    • Determinarea concentrației unui miros prin olfactometrie dinamică» sau cu alte standarde internaționale care garantează obținerea de date de o calitate științifică echivalentă.

Textul integral al legii poate fi consultat aici.

Normele pentru redeschiderea teraselor – Ordinul nr. 966/1.809/105/2020

Normele pentru redeschiderea teraselor au publicate în Monitorul Oficial nr. 461 de astăzi, 30/05/2020.

Textul normelor vizează operatorii economici care desfășoară activități de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice la terasele/spațiile deschise din exteriorul unităților de alimentație publică. Pentru aceștia sunt prevăzute noi obligații care privesc organizarea activității și măsuri de protecție a clienților.

Pe scurt, operatorii economici din sectorul alimentației publice trebuie:

  • să efectueze un triaj observațional al clienților;
  • să se asigure că în unitate există dispozitive cu produse biocide avizate, necesare dezinfectării mâinilor clienților, precum și informarea acestora cu privire la modul de utilizare;
  • să stabilească circuite cu sens unic ce trebuie parcurse de clienți în interiorul spațiului special amenajat din exteriorul clădirii unității de alimentație publică (terasă), astfel încât să se minimizeze contactele între clienți (exemplu: înspre și dinspre toaletă);
  • să interzică transferul meniurilor, solnițelor, olivierelor și al altor obiecte de pe o masă pe alta;
  • să nu permită consumul de produse în picioare, pentru a minimiza circulația clienților în interiorul terasei;
  • să instaleze panouri de protecție din plexiglas în unitățile cu plata la casa de marcat ;
  • să încurajeze plata cu cardul, fie la casă, fie către personalul de servire;
  • să stabilească numărul maxim de locuri care pot fi ocupate în cadrul spațiului special amenajat din exteriorul clădirii unității de alimentație publică (terase);
  • să se asigure că la servirea mesei personalul va purta mască și mănuși; mănușile utilizate la servire nu vor fi utilizate la pregătirea mesei;
  • să informeze clienții asupra regulilor de igienă, dezinfectare și distanțare fizică, precum și a necesității limitării timpului de servire a mesei, acolo unde este cazul;
  • să asigure curățarea și dezinfecția cu substanțe biocide avizate a tuturor spațiilor/suprafețelor unde au acces clienții, precum și a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei;

Reguli privind distanțarea fizică

În ceea ce privește distanțarea fizică, Normele stabilesc un număr de maximum 4 clienți care pot ocupa o masă, cu condiția respectării unei distanțe de 1,5 m între persoane. Prin excepție, membrii aceleiași familii, care au același domiciliu pot fi așezați la o distanță mai mică. Operatorul trebuie să asigure respectarea unei distanțe de minimum 2 m între ocupanții scaunelor meselor alăturate.

În ceea ce privește sancțiunile, spre deosebire de Ordinul nr. 3.577/831/2020 despre care am scris aici și care nu conține mențiuni exprese privind sancțiunile, acestea sunt menționate în articolul 6 din Norme. Pentru a păstra acest articol în limite rezonabile, am pregătit pentru cei interesați un scurt material cu faptele care sunt considerate contravenții și sancțiunile aplicate conform art. 6 din Norme. Informarea poate fi descărcată de aici.

Facilități privind plata chiriei pentru perioada aferentă stării de urgență

În Monitorul Oficial nr. 425 de astăzi, 21 mai 2020, a fost publicată Legea nr. 62/2020 privind aplicarea unor facilități de la plata chiriei pentru perioada aferentă stării de urgență. Facilitățile se aplică pentru toată perioada stării de urgență, precum și pentru luna următoare celei în care a încetat starea de urgență.

Conform Legii nr. 24/2000, legea va intra în vigoare în termen de 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cine sunt beneficiarii?

Beneficiarii acestei legi sunt locatarii care pot fi:

  1. operatori economici, practicanți ai profesiilor liberale, entitățile juridice de drept privat, a căror activitate a fost întreruptă sau ale căror venituri sau încasări au scăzut cu cel puțin 15% în luna martie 2020 față de media ultimului an calendaristic în perioada de aplicare a stării de urgență;
  2. persoanele fizice afectate economic direct sau indirect în perioada de aplicare a stării de urgență.

Pentru ca prevederile legii să fie aplicabile este nevoie ca spațiile închiriate să fie înregistrate ca sedii, puncte de lucru sau locuințe.

Locatarii pot amâna plata chiriei pentru folosința imobilelor (fără plată de dobânzi și penalități) prin depunerea unei cereri la organul fiscal teritorial competent. De asemenea, aceștia trebuie să pună la dispoziția organului fiscal teritorial competent orice fel de act justificativ care să ateste imposibilitatea plății chiriei.

Cererea locatarului va fi însoțită de următoarele:

  • contractul de locațiune între locator și locatar;
  • act adițional între locator și locatar la contractul de locațiune, care va conține următoarele:
    • acordul părților pentru amânarea plății chiriei, durata perioadei de amânare a plății chiriei, suma aferentă acestei perioade de amânare;
    • datele de identificare ale locatorului și locatarului;
    • datele contului bancar al locatorului în care urmează a se face plata de către organul fiscal teritorial competent;
    • data semnării și semnăturile ambelor părți;
  • orice fel de act al locatarului care dovedește imposibilitatea plății chiriei în perioada specificată în actul adițional dintre locator și locatar.

Cu toate că în lege se prevede că plata chiriilor către locatori va fi efectuată de către organul fiscal teritorial competent, în contul locatorilor la cererea locatarilor, la art. 1 alin. 5 se arată că „Pot face cerere de plată către operatorul fiscal teritorial competent locatorii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) chiria lunară specificată în actul adițional dintre locator și locatar care se va anexa cererii este mai mică, cel mult egală cu chiria din luna februarie 2020;
b) valoarea chiriei lunare din actul adițional este de maximum 10.000 RON pentru operatorii economici pentru fiecare locație și maximum 2.000 RON pentru persoane fizice pentru o singură locație.”

Pentru că la art. 1 alin (6) se prevede că „Cererea prevăzută la alin. 3 (este vorba despre cererea locatarului – n.a.) poate fi depusă și prin poștă electronică la o adresă de e-mail care va fi afișată pe pagina de internet a fiecărui organ fiscal teritorial.”, fără a se preciza ceva despre cererea „locatorilor” de la art. 1 alin (5), este posibil ca în lege să se fi strecurat o eroare și să fie vorba, de fapt, tot despre „locatari”. Oricum ar fi, condițiile cumulative de mai sus trebuie să fie întrunite.

Facilități fiscale

Legea acordă următoarele facilități fiscale locatorilor

  • în anul 2020 nu sunt venituri impozabile veniturile din cedarea folosinței bunurilor imobile obținute în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere sau uzufruct.

Facilitatea se aplică pentru contribuabilii care reduc pe perioada anului 2020 contravaloarea folosinței bunului imobil, stabilită în bani și/sau în natură, potrivit contractului încheiat între părți, cu cel puțin 30% față de contravaloarea folosinței bunului imobil aferentă lunii februarie 2020.

Perioada în care contribuabilii pot beneficia de facilitatea privind calculu impozitului, este perioada pe care s-a negociat scăderea contravalorii folosinței bunului imobil, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020.

  • în anul 2020 nu intră în plafonul de calcul anual pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate, contravaloarea folosinței bunului imobil, stabilită în bani și/sau în natură, potrivit contractului încheiat între părți, redusă cu cel puțin 30% față de contravaloarea folosinței bunului imobil aferentă lunii februarie 2020.

Facilitățile menționate mai sus se aplică și persoanelor fizice care

  • în anul 2019 au realizat venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere și,
  • începând cu anul 2020, au calificat aceste venituri în categoria veniturilor din activități independente, cu respectarea condițiilor privind reducerea contravalorii chiriei și durata de timp aferentă reducerii.

Prevederi pentru plătitori de impozit pe profit și microîntreprinderi

În cazul acestora, veniturile din cedarea folosinței bunurilor imobile obținute în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere sau uzufruct (pentru care contribuabilii au redus contravaloarea folosinței bunului imobil) sunt impozabile doar în proporție de 80% din valoarea lor.

Pentru a fi aplicabilă facilitatea, aceștia trebuie să reducă pe perioada anului 2020 contravaloarea folosinței bunului imobil, stabilită în bani și/sau în natură, potrivit contractului încheiat între părți, cu cel puțin 20% față de contravaloarea folosinței bunului imobil aferentă lunii februarie 2020.

Și în cazul acestora perioada de aplicabilitate a facilității este perioada pe care s-a negociat scăderea contravalorii folosinței bunului imobil, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020.

Obligații pentru locatari

Locatarii care beneficiază de prevederile acestei legi sunt obligați să plătească chiriile lunare, a căror plată a fost amânată prin act adițional între locator și locatar, organului fiscal teritorial competent, care a plătit aceste chirii locatorului. Plățile se vor face eșalonat, în rate egale, după perioada în care plata a fost amânată, până la 31 decembrie 2020.

Dacă locatarii nu vor respecta această obligație, organul fiscal teritorial competent va proceda la executarea silită a creanțelor.

Legea mai prevede că în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, ministerele de resort vor elabora proceduri de punere în aplicare.

Textul legii poate fi găsit aici.

Evaluarea riscurilor. Măsurile standard de cunoaștere a clientelei conform Legii nr. 129/2019 (II)

Așa cum am precizat în articolul inițial, vă prezentăm în continuare scurte informații privind evaluarea riscurilor.

Necesitatea procedurilor bazate pe evaluarea riscurilor

Legea prevede că entitățile raportoare trebuie să aibă sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă public. Evaluarea riscurilor este importantă și pentru a decide dacă măsurile de cunoaștere a clientelei vor fi aplicate sau nu și clienților existenți. O astfel de obligație este prevăzută de lege unde se arată că entitățile raportoare aplică măsurile de cunoaștere a clientelei nu numai tuturor clienților noi, ci și clienților existenți, în funcție de risc, inclusiv atunci când circumstanțele relevante privind clientul se schimbă. Astfel, în urma evaluării riscului, se poate alege o procedură adecvată.

La baza evaluării stă verificarea clienților

Pentru identificarea persoanelor fizice sau juridice, entitățile raportoare vor trebui să verifice toate datele de stare civilă prevăzute în documentele de identitate prevăzute de lege, pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice, datele cuprinse în actele constitutive sau certificatul de înmatriculare și datele reprezentantului legal al persoanei juridice care încheie contractul, precum și datele și informațiile prevăzute în reglementările sectoriale aplicabile, după caz. În cazul persoanelor juridice străine va fi solicitată și o traducere în limba română a documentelor menționate, legalizată în condițiile legii.

Evaluarea riscului

Elementele obligatorii pe care entitățile raportoare trebuie să le ia în considerare la evaluarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului, sunt următoarele:

  • scopul inițierii unei relații sau efectuării unei tranzacții ocazionale;
  • nivelul activelor care urmează a fi tranzacționate de un client sau dimensiunea tranzițiilor deja efectuate;
  • regularitatea sau durata relației de afaceri;
  • reglementările și instrucțiunile sectoriale emise de autoritățile competente.

Următorul articol pe această temă va fi despre obligațiile entităților raportoare în legătură cu aplicarea măsurilor standard.

SARS-CoV-2 și SSM – Noi obligații specifice pe perioada stării de alertă

Ce prevede Ordinul nr. 3.577/831/2020

Conform H.G. nr. 24/2020 s-a instituit starea de alertă pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 15/05/2020.

Pe toată această perioadă, angajatorii trebuie să ia măsurile pentru

  • prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și pentru
  • asigurarea desfășurării activității la locul de muncă în condiții de securitate și sănătate în muncă,

așa cum prevede Ordinul nr. 3.577/831/2020 publicat în Monitorul Oficial nr. 403 din 16 mai 2020.

Măsuri obligatorii

Ordinul este aplicabil tuturor angajatorilor din sectorul public și din privat. Aceștia trebuie să implementeze următoarele măsuri:

  1. reinstruirea în domeniul securității și sănătății în muncă adaptată noilor riscuri reprezentate de infecția cu SARS-CoV-2 tuturor lucrătorilor care au stat la domiciliu în perioada stării de urgență, șomaj tehnic, telemuncă, muncă la domiciliu etc.
  2. identificarea riscurilor specifice condițiilor de contaminare epidemiologică 
  3. actualizarea documentului de evaluare a riscurilor pentru securitatea și sănătatea angajaților la noile condiții de desfășurare a activității, în vederea luării măsurilor necesare pentru combaterea răspândirii SARS-CoV-2;
  4. afișarea (la intrare și în cele mai vizibile locuri din unitate) regulilor de conduită obligatorie pentru angajații și pentru toate persoanele care intră în spațiul organizat de angajator, cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor cu coronavirusul SARS-CoV-2;
  5. informarea angajaților, prioritar prin mijloace electronice, cu privire la riscurile de infectare și de răspândire a virusului, cu privire la măsurile de protecție și la regulile de distanțare socială care se aplică în cadrul unității, precum și cu privire la regulile pentru gestionarea situațiilor în care angajații sau alte persoane care au acces la locul de muncă prezintă simptome ale infectării cu coronavirului SARS-CoV-2;
  6. informarea angajaților cu privire la precauțiunile universal valabile:
    1. menținerea distanței sociale de minimum 1,5 metri în toate zonele publice;
    2. menținerea igienei riguroase a mâinilor, cu apă și săpun, timp de cel puțin 20 de secunde sau cu dezinfectanți avizați, ori de câte ori este nevoie;
    3. evitarea atingerii feței cu mâinile nespălate/ nedezinfectate;
    4. menținerea igienei respirației: tuse și/sau strănut (în plica cotului sau în șervețel de unică folosință), rinoree (în șervețel de unică folosință). După utilizare, șervețelul de unică folosință va fi aruncat în recipientul de colectare a deșeurilor și se va efectua imediat igiena mâinilor;
    5. limitarea contactului cu alte persoane la maximum 15 minute, la o distanță de minimum 1,5 m;
  7. asigurarea de culoare speciale de acces în incintă și de circulație pentru angajați, în vederea evitării aglomerației la locurile de muncă;
  8. limitarea accesului la zonele comune și asigurarea respectării normelor de distanțare socială în aceste zone;
  9. stabilirea de reguli pentru evitarea situațiilor accidentale de formare a unor grupuri spontane și nesecurizate de persoane în incinta instituției;
  10. desemnarea unui responsabil pentru verificarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în unitate/instituție;
  11. asigurarea triajului observațional al angajaților prin verificarea temperaturii acestora la începerea programului de lucru și ori de câte ori este necesar pe parcursul programului;
  12. amplasarea de dozatoare cu dezinfectant la intrarea în unitate, precum și în fiecare sector al locului de muncă;
  13. interzicerea accesului în unitate al persoanelor care prezintă simptome de infectare cu coronavirusul SARS CoV-2;
  14. întreruperea oricărui contact între angajator/angajat/alte persoane aflate în incinta unității cu o persoană simptomatică;
  15. aplicarea de benzi de marcare a distanței recomandate (1,5 metri) în locurile de muncă în care se lucrează cu publicul, pentru persoanele care așteaptă la rând să intre în incintă, recomandând, în măsura în care condițiile meteorologice permit, ca persoanele care așteaptă la rând să rămână în afara clădirii, tot la o distanță de minimum 1,5 m;
  16. aerisirea birourilor minimum o dată de zi;
  17. dezinfectarea balustradelor, mânerelor ușilor și ferestrelor din unitate, precum și alte zone intens folosite (minimum o dată pe săptămână și de câte ori este necesar);
  18. dezinfectarea cel puțin o dată pe săptămână și ori de câte ori este necesar a spațiilor comune și spațiilor de lucru cu substanțe aprobate pentru combaterea SARS CoV-2;
  19. acordarea pauzelor de masă eșalonat, cu respectarea distanței de minimum 1,5 metri între lucrători;
  20. evitarea folosirii instalației de climatizare sau, dacă este necesar să o folosească, să asigure nebulizarea și dezinfecția instalației de climatizare conform instrucțiunilor producătorului, în afara programului de lucru;
  21. asigurarea în permanență, la grupurile sanitare, vestiare și săli de mese, săpun și dezinfectant de mâini și montează postere cu modul corect de spălare a mâinilor;
  22. amenajarea spațiul de lucru astfel încât să se poată păstra distanța fizică între angajați, prin stabilirea unui număr fix de persoane care pot lucra în aceeași încăpere.
  23. limitarea deplasărilor în afara locului de muncă doar la situațiile în care acestea sunt strict necesare desfășurării activității și asigurarea că, atunci când este necesar să se efectueze, angajații se deplasează cu asigurarea condițiilor de prevenție minimale;
  24. asigurarea că circulația documentelor în instituție/companie se realizează preponderent prin mijloace electronice;
  25. revizuirea planului de prevenire și protecție, conform prevederilor menționate;
  26. revizuirea instrucțiunilor proprii de securitate și sănătate în muncă, conform prevederilor menționate și le aduc la cunoștința angajaților.

Măsuri opționale

Opțional, angajatorii pot să:

  • asigure echipamente individuale specifice de protecție împotriva răspândirii coronavirusului SARS CoV-2 (mască de protecție, mănuși) prin consultare cu responsabilul cu securitatea și sănătatea în muncă, în funcție de specificul activității;
  • individualizeze programul de lucru al angajaților (cu deosebire al angajaților din grupurile vulnerabile) care desfășoară activitatea în spațiu închis, astfel încât să se reducă, pe cât posibil, în funcție de natura și specificul activităților desfășurate, contactul direct dintre aceștia, fără a afecta durata programului normal de lucru;
  • individualizeze programul de lucru al angajaților astfel încât între aceștia să se asigure existența unui interval de minimum o oră la începerea și la terminarea programului de muncă, pe parcursul a minimum trei ore, în tranșe de minimum 20% din personal, fără a afecta durata programului normal de lucru, în cazul angajatorilor cu un număr mai mare de 50 de angajați care desfășoară activitatea în același spațiu de lucru. Măsura are în vedere inclusiv spațiile de lucru cu mai mult de 50 de angajați, indiferent dacă salariații aparțin unor angajatori diferiți, fără a afecta durata programului normal de lucru;
  • creeze spații special amenajate pentru angajații care aparțin grupurilor vulnerabile (persoane cu boli cronice, persoane cu vârsta peste 65 de ani).

Măsuri speciale în caz de SARS CoV-2

În situația în care un angajat este suspect/confirmat cu infectare cu coronavirusul SARS CoV-2, angajatorul trebuie să implementeze următoarele măsuri speciale

  • izolarea imediată a angajaților cu simptome respiratorii (tuse, strănut, rinoree etc.) și/sau febră mai mare de 37,3 C și/sau stare general alterată, apărute în timpul programului de lucru; aceștia vor fi trimiși la domiciliu sau la unități sanitare, în funcție de starea persoanei; în marea majoritate a cazurilor nu este necesară închiderea birourilor/clădirii;
  • dacă intervalul de timp în care angajatul/persoana suspectă/confirmată s-a aflat în incintă este mai scurt de 7 zile:
    • se închid toate încăperile în care acesta a petrecut timp îndelungat (peste 20 de minute);
    • înainte de încheierea programului se va asigura aerisirea mecanică a încăperii (deschiderea geamurilor);
    • pentru a limita expunerea personalului care efectuează curățenie la particulele respiratorii, se amână efectuarea curățeniei și a dezinfecției timp de 24 de ore. În situația în care respectarea acestui interval nu este posibilă, efectuarea curățeniei se va amâna cât mai mult;
  • dacă au trecut mai mult de 7 zile de când angajatul/persoana suspectă/confirmată s-a aflat în incintă:
    • nu este nevoie de curățenie/dezinfecție suplimentară;
    • se mențin măsurile de curățenie și dezinfecție de rutină;
  • informarea persoanelor cu care angajatul/persoana suspectă/confirmată a venit în contact prelungit (mai mult de 20 de minute, la o distanță mai mică de 1,5 m și fără mască) și se impune izolarea la domiciliu a acestora pentru 14 zile, cu monitorizarea de către aceste persoane a semnelor și a simptomelor de infecție respiratorie.

Textul integral al Ordinului nr. 3.577/831/2020 îl puteți găsi aici.

Modificări privind certificatul de situații de urgență TIP 2 (GALBEN) și prelungirea unor termene

Actul modificator

Ordonanța de Urgență nr. 67 din 7 mai 2020 privind modificarea unor acte normative și prelungirea unor termene, publicată în Monitorul Oficial nr. 382 din 12 mai 2020, schimbă reglementarea certificatului de situații de urgență TIP 2 (GALBEN).

Modificări

Articolul I modifică art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative. Modificarea privește adăugarea lunii aprilie a anului 2020 la perioada în care se poate constata diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25%.

Forma modificată a art. 3 este următoarea:

„Prin certificatul pentru situații de urgență, emis potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, se constată, în baza declarațiilor pe propria răspundere, diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna martie sau aprilie 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie și februarie 2020 sau întreruperea parțială sau totală a activității ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente pe perioada stării de urgență decretate.”

Articolul II modifică litera a) de la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori. Modificarea privește, ca și în primul caz, adăugarea lunii aprilie a anului 2020 la perioada în care se poate constata diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25%.

Forma modificată a art. 6 lit. a) este următoarea:

„a) întrerup activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgență decretate, și dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri sau dețin certificatul pentru situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin care se constată, în baza declarațiilor pe propria răspundere a debitorilor, diminuarea veniturilor sau a încasărilor cu minimum 25% în luna martie sau aprilie 2020 prin raportare la media lunilor ianuarie și februarie 2020 sau întreruperea parțială sau totală a activității ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente pe perioada stării de urgență decretate;”

Formulare actualizate

Modificările de mai sus au dus și la actualizarea certificatului de situații de urgență TIP 2 (GALBEN) și a declarației pe proprie răspundere (Anexele 2 și 3), documente care au fost modificate și înlocuite prin Ordinul nr. 1.706 din 12 mai 2020 privind modificarea Ordinului ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri nr. 791/2020 privind acordarea certificatelor de situații de urgență operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul pandemiei SARS-CoV-2.

Articolul III se referă la prelungirea termenelor de valabilitate a documentelor emise pe perioada stării de urgență, în baza dispozițiilor art. 10 din Ordonanța militară nr. 4/2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, la solicitarea operatorilor economici, pentru avizarea/autorizarea materialelor, componentelor, echipamentelor și dispozitivelor medicale necesare pentru prevenirea și combaterea răspândirii, precum și pentru tratamentul infecției cu virusul SARS-CoV-2, respectiv a biocidelor, sunt valabile douăsprezece luni de la data emiterii.

Emitenții la care face referire art. III sunt:

  • Centrul de Cercetări Științifice Medico-Militare;
  • Centrul de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN și Ecologie;
  • Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare;
  • Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“.

 

UPDATE: O.U.G. privind Adunările generale în timpul stării de urgență

În Monitorul Oficial nr. 372 din 8 mai 2020 a fost publicată O.U.G. nr. 62 din 7 mai 2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăților, în vederea desfășurării reuniunilor organelor statutare, despre al cărei proiect am scris aici.

Forma publicată conține toate prevederile proiectului menționate în articolul anterior, prevederi pe care le reluăm pe scurt:

  • convocarea organelor statuare se va face fie prin modalitățile prevăzute de art. 117 alin. (3) din Legea societăților nr. 31/1990, fie prin orice mijloace de comunicare la distanță, care asigură transmiterea textului;

  • se va putea deroga de la actele constitutive ale societății în sensul că adunările generale ale acționarilor/asociaților pot avea loc și prin corespondență sau prin mijloace electronice de comunicare directă la distanță, chiar dacă actul constitutiv nu prevede sau interzice astfel de mijloace;

  • mijloacele electronice de comunicare directă la distanță folosite vor fi teleconferința sau videoconferința, cu obligația respectării caracterului secret al votului, dacă este cazul, și a dreptului de exercitare a votului prin corespondență;

  • prevederile speciale se aplică și adunărilor generale convocate pe durata stării de urgență, dar care sunt întrunite ulterior încetării acestei stări, precum și adunărilor generale convocate și întrunite în primele 2 luni după încetarea stării de urgență.

Textul integral al O.U.G. nr. 62/2020 poate fi accesat aici.