politici

Măsurile standard de cunoaștere a clientelei conform Legii nr. 129/2019 (V)

Încheiem seria de articole privind măsurile standard de cunoaștere a clientelei cu prezentarea unor scurte concluzii cu privire la ce anume trebuie să facă entitățile raportoare pentru a se conforma prevederilor referitoare la măsurile standard.

Concluzii

Pentru ca entitățile raportoare să se conformeze prevederilor legii referitoare la măsurile standard de cunoaştere a clientelei, acestea trebuie să solicite și să păstreze documente:

  1. pentru identificarea clientului:
    • carte de identitate / pașaport;
    • actul constitutiv sau certificatul de înmatriculare al persoanei juridice;
    • actul care atestă puterile de reprezentare a persoanei care semnează contractul
  2. pentru identificarea beneficiarului real:
    • extras de la Registrul Comerțului privind beneficiarul real;
    • extras de la Registrul central organizat la nivelul Ministerului Justiției pentru asociații și fundații;
    • extras de la Registrul central organizat la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală în cazul fiduciilor (după operaționalizarea accesului de către ANAF).

Având în vedere că nu toate persoanele juridice au depus declarația cu privire la beneficiarul real și nici Registrele centrale nu sunt încă organizate, pentru identificarea beneficiarului real se pot solicita documente oficiale care să prezinte structura corporativă a persoanei juridice.

Politici și proceduri

În același timp, pentru a respecta cerințele legii, entitățile raportoare trebuie să elaboreze și să implementeze politici și proceduri care să reglementeze următoarele aspecte:

  • cunoașterea clientelei și identificarea beneficiarului real;
  • raportarea, păstrarea evidențelor și a tuturor documentelor conform cerințelor legale;
  • controlul intern, evaluarea și gestionare a riscurilor, managementul de conformitate și comunicare;
  • protecția personalului propriu implicat în procesul de aplicare a acestor politici, împotriva oricăror amenințări ori acțiuni ostile sau discriminatorii;
  • instruirea și evaluarea periodică a angajaților.

Aceste politici și proceduri vor trebui să corespundă naturii și volumului activității desfășurate de fiecare tip de entitate raportoare fiind avute în vedere și reglementările, cerințele prudențiale și instrucțiunile sectoriale emise de autoritățile competente, în vederea aplicării dispozițiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 129/2019.

Puteți citi articolele anterioare pe subiectul măsurilor standard de cunoaștere a clientelei aici, aici, aici și aici.